IOHANNIS CERE REEXAMINAREA Supraimpozitarea veniturilor producătorilor de gaze se întoarce la Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, informează Administraţia Prezidenţială.

În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, se arată că, în contextul liberalizării preţurilor, al crizei economice mondiale, precum şi al dereglementării preţurilor gazelor naturale, în anul 2013, Guvernul a decis supraimpozitarea veniturilor suplimentare obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale, printr-o formulă predefinită, pe un orizont temporar limitat, încasarea acestei taxe speciale fiind motivată de necesitatea sprijinirii segmentului consumatorilor vulnerabili. În acest sens, Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 instituia un impozit de 60% asupra acestor venituri, impozit ce are un caracter temporar şi extraordinar, putând fi aplicat până la data de 31 decembrie 2017.

Şeful statului subliniază că faţă de aceste prevederi, legea în forma transmisă spre promulgare aduce două modificări ce constau, pe de o parte, în crearea unui prag suplimentar de impozitare şi, pe de altă parte, în aplicarea acestei supraimpozitări pe termen nelimitat: "Date fiind raţiunile specifice, cu caracter temporar şi extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze acelaşi caracter temporar. Luând în considerare importanţa deosebită a cadrului de reglementare pentru performanţa sectorului de petrol şi gaze, considerăm că este esenţială definirea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil şi stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investiţiilor curente şi stimularea de noi investiţii. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, considerăm necesar ca această lege să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare şi protecţia consumatorului vulnerabil".

De asemenea, se precizează că reanalizarea de către Parlament a acestei Legii se impune cu atât mai mult cu cât Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a aprobat Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 fără modificări sau completări, în timp ce Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a operat modificări de fond, importante, în conţinutul normativ al ordonanţei menţionate.

Cererea de reexaminare mai precizează: "Ca urmare, formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului reflectă soluţii legislative substanţial diferite. În acest sens, semnalăm că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege nu poate face abstracţie de evaluarea acestuia în plenul ambelor Camere ale Parlamentului. În caz contrar, am admite ca o singură Cameră, respectiv cea decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce ar contraveni în mod flagrant principiului bicameralismului".

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale a creat dispute în Parlament, în luna iunie.

Lucian Bode, deputat PNL, a spus, în cadrul dezbaterilor: "Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege. Ordonanţa nr. 7/2013, adoptată de Guvernul Ponta, privind instituirea unui impozit de 60% pe veniturile suplimentare, în urma liberalizării preţurilor la gaze naturale, aplicată producătorilor de gaze naturale, a fost o decizie corectă. Ce a urmat nu a fost tocmai corect. Mai degrabă netransparent. Astfel, nu ştim exact care sunt sumele încasate anual din acest impozit, 2013-2016. Nu ştim exact cât a reprezentat deductibilitatea în valoare absolută. Nu ştim exact care sunt pârghiile ANAF, dacă ele există, în ceea ce priveşte controlul veridicităţii investiţiilor declarate în vederea stabilirii deductibilităţilor.

Ştim însă următoarele. Se propune trecerea de la impozitarea unitară la o impozitare progresivă şi se elimină termenul de aplicare a Ordonanţei nr. 7/2013 - 31 decembrie 2017, justificarea fiind următoarea: mai mulţi bani în bugetul de stat, mai mulţi bani pentru sprijinirea consumatorului vulnerabil.

Guvernul, din păcate, s-a dovedit incapabil să colecteze cei peste un miliard de lei, în fiecare an, din această taxă, iar consumatorul vulnerabil este definit, într-adevăr, în lege, dar nimeni, în România, nu poate indica exact numărul consumatorilor vulnerabili.

Mai mult, România cred că ar trebui să susţină ideea definirii consumatorului vulnerabil, la nivelul Uniunii Europene. În România este o haiducie în ceea ce priveşte formele de sprijin, mai multe forme de subvenţii. De aceea, cred că ar fi de dorit unificarea acestor forme de sprijin într-una singură, de exemplu, la energie electrică".

Preşedintele Comisiei pentru industrie şi servicii din Camera Deputaţilor, domnul Iulian Iancu, opina: "Impozitul datorat asupra veniturilor suplimentare, în prima etapă, a fost de 60% din veniturile obţinute, de la 60 de lei până la 85 de lei, iar de la 85 de lei în sus, orice preţ urmează să fie impozitat cu 80% din majorare, şi alocat bugetului de stat destinat consumatorilor vulnerabili (...) În faţa dreptului ca un producător să crească preţul nelimitat, Guvernul României, Parlamentul României consideră că trebuie să existe o limită a creşterii, fără niciun merit din partea producătorului. Producătorul nu face nicio investiţie. El beneficiază de o creştere administrativă. Ai avut până ieri 60 de lei, deşi costul tău de producţie era 28,7 lei, adică mai mult de sută la sută decât cheltuieşti, şi, cu toate acestea, vrei să ai 90 de lei, 100 de lei... OK, poţi să le ai, dar trebuie să existe, din acest punct de vedere, o împărţire a acestui plus cu consumatorul român. Asta propunem noi. Asta am decis noi: creşti peste 85 de lei, atunci împarţi din această creştere cu consumatorul român, 80% consumatorului, 20% îţi rămân totuşi ţie, deşi nu ai făcut nimic pentru această creştere. Şi deducem şi toate investiţiile, adică nu există niciun risc în ceea ce priveşte regimul investiţional în România. (...) Când producătorul este întrebat şi ne spune că el are un cost de 28,7 lei şi în realitate vinde cu 60 de lei, mai mult decât dublu, şi creşte la 94 de lei, cât să mai crească şi să nu dea nimic României şi să împartă cu consumatorul român?!

Şi atunci nu pot să vă spun decât: «Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori!». Pentru că eu cum aş putea numi altfel un astfel de producător care îşi prezintă public cultura organizaţională, faptul că este o companie cu responsabilitate socială şi, în realitate, înregistrează evaziune fiscală de 220 de milioane de euro, nu plăteşte TVA la nivelul a 61 de milioane de euro, că înregistrează decontaminare în facturi false la peste 300 de milioane de euro, că influenţează neplata a 1,1 miliarde de euro, redevenţă la bugetul de stat, şi că face evaziune fiscală pentru plata angajaţilor printr-un offshore din Cipru?".