Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt străini, proporţie care "îl îngrijorează" şi consideră că este nevoie de o altă legislaţie, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempţiune pentru stat şi pentru comunităţi.
"De importanţă extraordinar de mare pentru România, cine e proprietarul pământului din România? Cel puţin, în momentul de faţă, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (Achim Irimescu - n.r.), că proprietarul a 30% din terenul agricol din România sunt alţii decât românii. E, pe mine, personal, această proporţie mă îngrijorează", a spus preşedintele, citat de News.ro.
În opinia şefului statului, e nevoie de o nouă abordare, care să fie şi "europeană", astfel încât România "să nu se închidă" şi să revină la izolaţionism.
"Nu ne opreşte nimeni să facem o legislaţie care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempţiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar dacă nici statul, nici comunitatea nu este interesată într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe", a precizat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că "nu se poate merge la infinit aşa", cu ritmul de cumpărare al terenului de către străini. "Ne trezim că ne uităm la pământ şi ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e", a arătat el.
• Investitorii arabi, interesaţi de piaţa agricolă din România
Mai mulţi oameni de afaceri din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite şi-au manifestat intenţia să intre pe piaţa agricolă românească, potrivit unui comunicat de presă al Keysfin. La târgul GITEX 2016, desfăşurat la finele lunii octombrie, reprezentanţii acestora s-au arătat interesaţi de starea terenurilor din România.
"Aceştia ştiau de potenţialul ridicat pentru exploatare al terenurilor din România şi de costurile reduse în comparaţie cu situaţia din Orient", a declarat omul de afaceri Ştefan Stănescu, patronul firmei AgriSo, un start-up din agricultura românească, prezent la Dubai World Trade Center.
"Ne-au contactat mai mulţi investitori arabi, interesaţi de situaţia terenurilor agricole din România dar şi din alte ţări din Europa de Est. Noi dezvoltăm un software de monitorizare prin satelit şi drone al exploataţiilor agricole şi avem date concrete privind starea terenurilor. I-am informat de legislaţia restrictivă privind achiziţia terenurilor de către străini", a explicat acesta.
Investitorii arabi s-au declarat interesaţi în exploatarea mai ales a plantelor furajere, în condiţiile în care, în statele din Orient, cultivarea acestora a fost restricţionată.
Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence - Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), cetăţenii români mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.
Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.
Ţara noastră a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.
În prezent, potrivit Agerpres, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. La acest moment, în ţara noastră, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.
Ministerul Agriculturii vrea să introducă noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole. Potrivit unui proiect de lege, prezentat de ministrul Achim Irimescu, persoanele fizice vor putea achiziţiona terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare.
Achim Irimescu a spus: "Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare".
Vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. "Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România", a adăugat Irimescu.
Fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, afirma, anterior, că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţa arabilă.