IONEL BLĂNCULESCU: "Un fond suveran de investiţii nu ar trebui să se atingă de companiile de stat"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 2 octombrie 2018

Ionel Blănculescu

Ionel Blănculescu

Fondul Suveran de Investiţii (FSI) al unei ţări ar trebui să reprezinte ramura de afaceri a statului respectiv, este de părere consultantul financiar Ionel Blănculescu.

Domnia sa consideră: "Un stat, asemeni unei companii, obţine venituri din mai multe surse, principalele fiind taxele, impozitele şi dividendele la companiile unde este proprietar. Un Fond Suveran de Investiţii ar putea fi a patra sursă de finanţare, constituindu-se într-o ramură de afaceri a statului. Acesta din urmă, printr-un FSI, poate intra în afaceri la nivel mondial, având avantajul celei mai mari reţele de marketing. Şi mă refer la ambasadele României din toate statele, fiecare dintre ele având secţii comerciale. Dacă o ţară va lucra cu aceste secţii, atunci va fi prezentă pe toate pieţele lumii şi va putea exploata toate oportunităţile statelor străine provocate de diverse crize şi războaie comerciale".

Singura problemă a unui fond suveran de investiţii este, în opinia domnului Blănculescu, finanţarea, întrucât, conform domniei sale, un astfel de fond nu ar trebui să se atingă de companiile de stat.

Specialistul ne-a explicat: "Un fond suveran de investiţii ar trebui să-şi atragă propria finanţare. Aşa se întâmplă la fondurile existente în alte ţări precum Qatar, Arabia Saudită etc. Acolo, sursa de finanţare este constituită din resurse (gazeifere, petroliere, aurifere etc).

Acestea reprezintă capitalul de pornire, după care fondurile investesc şi se finanţează singure. Eu am propus încă din 2009 un astfel de fond suveran".

Ionel Blănculescu este de părere că soluţia ca Fondul Suveran de Investiţii care urmează să fie înfiinţat, la noi, prin Ordonanţă de Urgenţă, să se finanţeze din participaţiile companiilor de stat nu este potrivită, întrucât, practic, aceste participaţii se mută de la stat la stat: "Pentru capitalul de pornire, consider că ar trebui emisă o emisiune de bonduri de 1-3 miliarde dolari, cu dobânda aferentă, care să fie lansată pe diverse pieţe, cum ar fi Qatar, de exemplu. Un fond suveran de investiţii poate administra diverse business-uri din lume şi se poate implica în tot felul de afaceri din alte ţări. Aşa cum fac băncile bani din arbitraj, la fel un fond suveran poate produce resurse financiare din business, doar că profitul va veni după câţiva ani".

Afirmaţiile domnului Blănculescu vin în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat pe propriul site noul proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii.

Conform notei de fundamentare a proiectului de act normativ, reglementarea imediată prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului este impusă de următoarele: "Prin înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unor vehicule de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/ mobilizeze resurse financiare disponibile că­tre sectorul real şi proiecte pro­fitabile".

În momentul de faţă, în ciuda excesului de lichiditate la nivelul sistemului bancar, precum şi a unor active în administrare în creştere la nivelul fondurilor de pensii private, fondurilor de investiţii şi a altor investitori instituţionali, instrumentele de finanţare dis­ponibile se bazează aproape în întregime pe acordarea de credite şi facilităţi de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru şi scrisori de garanţie, arată documentul citat, care menţionează: "În strategiile de administrare a activelor, nu se regăsesc aproape deloc instrumentele de tip equity şi participaţii în proiecte de infrastructură al căror efect de multiplicare este de obicei unul mare, dar care comportă şi nişte riscuri mai mari, marcarea profiturilor (ieşirea din aceste proiecte) realizându-se pe perioade lungi de timp, pe parcursul mai multor cicluri economice. Băncile sunt axate preponderent pe finanţarea statului, a municipalităţilor, a corporaţiilor mari şi IMM-urilor, prin acordarea de credite de capital de lucru şi pentru investiţii. Fondurile de investiţii şi fondurile de pensii au expuneri preponderent pe titluri de stat şi într-o mai mică măsură în acţiuni listate şi tranzacţionate pe piaţa bursieră şi doar marginal pe obligaţiuni corporatiste şi municipale, datorită unei lichidităţi restrânse a acestora, orientându-se din ce în ce mai mult pe pieţele externe, prin achiziţia de instrumente financiare mai lichide".

În opinia iniţiatorilor, există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii de tip "equity", în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură.

Autorităţile subliniază că, în economie, nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acţiuni private sau participaţii în proiecte de infrastructură, instituţiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank SA sau FNGCIMM acoperind doar instrumentele de finanţare de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum şi scrisorile de garanţie.

"La nivel global, nu există un model general valabil privind fondurile suverane, acestea având în general la bază resurse provenite dintr-un activ naţional. Un exemplu recunoscut îl reprezintă Fondul Suveran al Norvegiei, înfiinţat pentru a administra veniturile din petrol, însă, datorită valorii mari a activelor de peste 1000 miliarde de dolari, investeşte în principal în proiecte externe, având un portofoliu majoritar de acţiuni (65%)", conform notei de fundamentare, care subliniază: "În cazul României, înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii ar avea în vedere contribuţia la capitalul social în numerar combinat cu acţiuni la companii profitabile, pentru realizarea de investiţii financiare în sectoare pri­oritare ale economiei.

Un asemenea fond are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit".

Fondul se constituie ca persoană juridică română ale cărei condiţii de organizare şi funcţionare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi care se înfiinţează şi funcţionează ca societate pe acţiuni. Statul poate aporta bunuri mobile şi imobile la capitalul social al Fondului.

Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor aduse aport la capitalul social al Fondului, care sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate pe un sistem multilateral de tranzacţionare, sunt considerate transferuri directe în sensul legislaţiei pieţei de capital. În cazul în care fondul preia în portofoliu companii al căror proces de privatizare nu este finalizat, drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele de privatizare rămân în contul statului, prin instituţia publică ce a derulat contractul de privatizare, potrivit legislaţiei în domeniul privatizării societăţilor sau potrivit actului normativ de aprobare a contractului de privatizare.

Strategia Fondului este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung, stabiliţi de adunarea generală a acţionarilor şi va avea în vedere următoarele domenii şi activităţi de dezvoltare: dezvoltarea infrastructurii în România; crearea de locuri de muncă, stimularea inovatiei şi a noilor tehnologii, creşterea capitalului uman pe termen lung, creşterea competitivităţii economiei româneşti şi alte domenii şi activităţi de dezvoltare care sunt de interes pentru economia naţională.

Administrarea Fondului se face în sistem dualist, de către un consiliu de supraveghere şi un directorat. Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, din care un reprezentant din cadrul autorităţii publice centrale care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic, şi un reprezentant din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea respectării celor mai bune practici din domeniul guvernanţei corporatiste şi evitării clasificării Fondului în administraţie publică, mai arată documentul citat.

Acesta arată că membrii Consiliului de Supraveghere, inclusiv cei care provin din cadrul autorităţii publice reprezentante a statului ca acţionar şi al MFP vor fi desemnaţi de adunarea generală a acţionarilor, pe baza criteriilor şi conform procedurii de selecţie stabilite prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic cu consultarea Băncii Naţionale a României şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

"Activitatea principală este de efectuare de investiţii financiare în nume şi cont propriu, prin participaţii la societăţile din portofoliu sau la alte societăţi, acordarea de împrumuturi, precum şi vânzarea/achiziţia/menţinerea în portofoliul propriu de instrumente financiare în conformitate cu strategia Fondului", conform sursei citate, care adaugă: "În acest sens, înstrăinarea de active sau acţiuni se face pentru obţinerea surselor de finanţare a proiectelor de investiţii în conformitate cu strategia, cu urmarirea îndeplinirii obiectivelor specifice de rentabilitate şi risc prevăzute în strategia Fondului, inclusiv în ceea ce priveşte valoarea activului net al Fondului".

Fondul are în activitate administrarea acţiunilor la companiile din portofoliu şi, în acest sens, urmăreşte îmbunătăţirea activităţii companiilor la care este acţionar, astfel încât acestea să îndeplinească criteriile economice şi de guvernanţă pentru a putea fi listate la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce se reflectă în calitatea activităţii şi în nivelul de dezvoltare al companiei.

La capitalul social al Fondului îşi vor avea aportul şi participaţiile statului la Loteria Română şi la SC Imprimeria SA.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu poate să se situeze în afara regulilor pieţei de capital, iar finanţarea iniţială a acestuia trebuie să se facă printr-o emisiune de obligaţiuni pe baza unui prospect aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ne-a declarat, recent, Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF.

Domnia sa ne-a explicat: "Înfiinţarea unui Fond Suveran în România este o necesitate stringentă, scopul oricărui astfel de Fond fiind de a finanţa mari proiecte de dezvoltare ale ţării. Dar, de la început trebuie să spun că un Fond Suveran de Investiţii nu poate să se situeze în afara regulilor pieţei de capital: transparenţă, listări pe piaţa reglementată, guvernanţă corporativă.

Şi atunci trebuie ca proiectul de act normativ ce va fi elaborat să cuprindă următoarele:

- finanţarea iniţială să se facă printr-o emisiune de obligaţiuni pe baza unui prospect aprobat de Autoritate;

- toate companiile din portofoliu să fie listate într-un interval de maximum un an, pentru a avea imaginea valorică exactă a Fondului;

- toate companiile incluse în fond să respecte regulile de guvernanţă corporativă şi obligaţiile de raportare conform legii emitenţilor".

Guvernul reia proiectul pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de data aceasta prin ordonanţă de urgenţă, după ce, în vară, proiectul de lege iniţiat în Parlament pe aceeaşi temă a fost declarat neconstituţional, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

Amintim că preşedintele Klaus Iohannis a reclamat la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) şi care, în varianta de atunci, cuprindea 33 de societăţi de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poşta Română, capitalul Fondului fiind de 9 miliarde lei.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Miroase a privatizare frauduloasa ! Furt legalizat de un GIO !

    Blanculescu are dreptate ! 

    1. Da1 Ceea ce vrea Dragnea sa faca nu este Fond Suveran de Investitii ci Fond Suveran de Capusare a companiilor de stat. Are multe obligatii si multi baroni locali de platit si pentru asta ii trebuie multi bani.

    " Specialistul ne-a explicat"...Iar aparu mah "specialistu"? Nu-i citesc interviul dar am o curiozitate pentru cei ce l-ati citit: de cate ori a afirmat in articol " coruptia este de trei feluri: marea coruptie, coruptia mijlocie si mica coruptie. Pe cei mai multi dintre noi ne deranjeaza mica coruptie si pe asta trebuie sa o starpim"? Este "teza lui de doctorat" pe vremea cand era mare limbric la psd. Acum, ca a fost aruncat afara din gasca are idei "geniale". Normal ca nu merita bagat in seama de vreme ce si-a vandut onoarea contra unor arginti

    Asta e fond de furt legal, nu de investitii.

    De acord stimate domnule Blanculescu ! V-am mai scris, imi permit sa ma repet : in discutiile cu actualul penibil "guvern" doar o voce unica a mediului de afaceri (sindicate, patronat, consultanti financiari, banci ,asigurari, brokeri) ar putea -eventual- sa fie ascultata... Sunteti un reper de profesionalism, dar tocmai vocea unui exert este ceea ce ii repugna clicii actuale de la palatul "Victoria"... Junta lui dragnea doar de COERCITIE europeana asculta, recte Romania sa fie sanctionata drastic la Bruxelles pentru incalcarea a o gramada de directive europene, ce n-are nici un sens sa le enumar aici... Creati o solidaritate cu expertii in drept penal international care sa enunte setul de sanctiuni la care poate fi supusa Romania,abia atunci semidoctii se vor gandi de 2 ori inainte de a purcede la un nou rapt national (dupa jecmaneala pe furis cu gazele din Marea Neagra !)...

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5640
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2853
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9164
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.8405

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
ccib.ro
thediplomat.ro
fleetconference.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb