IONUŢ DUMITRU: "Dobânzile vor creşte inevitabil, pentru că inflaţia creşte"

Dobânzile de pe piaţa noastră vor creşte în mod inevitabil, pentru că inflaţia creşte, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Conform domniei sale, în contextul în care, la finalul anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a făcut plăţi importante, injectând, astfel, lichiditate în piaţă, indicele ROBOR, care a crescut accelerat în ultimele luni ale lui 2017, a început să înregistreze unele scăderi, în primele zile ale anului curent.

Cu toate acestea, tendinţa ROBOR, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, este una de creştere, potrivit lui Ionuţ Dumitru, care ne-a explicat: "Dobânzile din piaţă au o tendinţă clară de creştere, în condiţiile în care inflaţia creşte foarte repede. Anul trecut s-a încheiat cu un nivel al inflaţiei foarte ridicat, de circa 3,3%, după estimările noastre pentru luna decembrie.

Perspectivele arată că inflaţia va creşte în prima parte a acestui an până la 4,5-5%, iar, în acest context, inevitabil că şi dobânzile se vor majora, iar Banca Naţională a României (BNR) va trebui să reacţioneze. Noi ne aşteptăm ca rata dobânzii de politică monetară să crească, luni (n.r. astăzi), de la 1,75% la 2%. De altfel, în acest an, estimăm că vor urma cinci aprecieri ale dobânzii de politică monetară, care considerăm că va ajunge 3%, la finalul lui 2018".

În acest context, dobânzile creditelor acordate în lei vor creşte, în funcţie de evoluţia indicelui ROBOR care intră în calcul, ne-a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Şi alţi analişti din piaţă estimează că dobânda cheie va creşte, fostul bancher Lucian Isar precizând că aprecierea dobânzii de politică monetară "nu va face decât să consolideze creşterea ROBOR din ultima perioadă".

Indicele ROBOR ar trebui să crească repede peste rata inflaţiei, spunea senatorul PNL Florin Cîţu, la finalul anului trecut.

Rata inflaţiei va depăşi 4%, în primăvara anului viitor, urmând să coboare către 3,1% în septembrie 2018, respectiv 3,2% la finalul anului următor, după cum a anunţat, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

Referitor la cauzele creşterii accentuate a ROBOR din ultima parte a anului trecut, Guvernatorul Băncii Centrale a precizat, la vremea respectivă: "În momentul în care contul general al Trezoreriei statului este la BNR, banii care ajung în acest cont reprezintă retragere de masă monetară, iar Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde lei (n.r. în cadrul operaţiunii Repo efectuată după prima creştere a ROBOR, când BNR a injectat lichiditate în piaţă de 9,3 miliarde lei), compensând masa monetară pe care MFP a retras-o. În septembrie, banii au fost retraşi din piaţă în momentul în care băncile îşi creau rezerva minimă obligatorie (RMO). Sunt doi factori care s-au întâlnit pentru prima oară după mulţi ani - odată cu formarea RMO a venit şi colectarea mai bună a MFP. (...) Şi bancherii s-au speriat, pentru că ei aşa sunt, foarte sperioşi".

În opinia domnului Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Pentru reglarea lichidităţii din sistemul bancar, BNR a derulat o serie de operaţiuni repo, în ultimele luni ale anului trecut.

Ionuţ Dumitru ne-a precizat, la finalul anului trecut: "Nu mai avem lichiditatea de lunile trecute. Până acum câteva săptămâni, când a început să crească ROBOR (n.r. în luna septembrie), în piaţa monetară a existat un exces de lichiditate - bani plasaţi la BNR, la facilitatea de depozit. Băncile plasau bani în fiecare zi la BNR, pentru că nu aveau altă destinaţie de plasament. Acel exces de lichiditate a fost foarte mare. Acum un an-doi, excesul de lichiditate din bănci se ridica la peste 20 de miliarde de lei, la începutul acestui an (n.r. 2017) era în jur de 15 miliarde, prin august acest exces rămăsese la circa 5 miliarde şi probabil că în octombrie s-a transformat în deficit, în contextul în care banii au ieşit din piaţa monetară prin mai multe canale. În primul rând, Ministerul Finanţelor Publice a vândut titluri de stat şi a tras bani de la bănci, împrumutându-se, în timp ce titlurile ajunse la maturitate şi pe care MFP le-a rambursat au fost, în perioada verii, destul de mici. Practic, în vară, MFP a emis titluri de circa 3-4 miliarde lei, lunar, în timp ce maturităţile de rambursat erau sub 2 miliarde lei. Astfel, pe net, MFP a retras circa 2 miliarde lei, lunar, din excesul din piaţă. De asemenea, au fost făcute plăţi foarte mari de dividende, bani pe care companiile de stat îi ţineau la băncile comerciale. Când companiile au făcut plăţi către bugetul de stat în contul Trezoreriei, aceşti bani au ieşit din piaţa monetară. Astfel, excesul de lichiditate s-a transformat în deficit. Statul şi companiile de stat au transformat excedentul de lichiditate din bănci în deficit. Banii revin înapoi când MFP face plăţi. Dar cele două operaţiuni au fost mai mari decât de obicei".

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate ratele pentru cele mai multe credite în lei, a înregistrat, în 5 decembrie 2017, un nivel de 2,22%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent. ROBOR a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, ROBOR a scăzut la 2,01%, de la 2,03% în ziua precedentă şi, respectiv 2,05% în 3 ianuarie, prima zi lucrătoare a anului.

• Ionuţ Dumitru: "Atâta vreme cât fundamentele economice nu se vor îmbunătăţi, leul va fi din ce în ce mai slab"

Atâta vreme cât fundamentele economice nu se vor îmbunătăţi, ci, dimpotrivă, se vor înrăutăţi, leul va fi din ce în ce mai slab, estimează Ionuţ Dumitru, care ne-a spus: "Acum, deficitul de cont curent şi cel comercial se adâncesc, intrările în valută şi nivelul absorbţiei fondurilor europene sunt foarte mici, iar investiţiile străine directe sunt dezamăgitoare".

Cursul de schimb se va consolida la peste 4,7 lei/euro, preconizează fostul bancher Lucian Isar, după ce ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa a apreciat, la finalul anului trecut, că este posibil ca moneda europeană să crească, în acest an, peste nivelul de 4,55 lei, stabilit la construcţia bugetului pe 2018.

Oficialul a declarat, la vremea respectivă, că proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei.

Specialiştii de la finzoom.ro au facut un calcul al evoluţiei dobânzii pentru un credit ipotecar în valoare de 225.000 lei pe 30 ani, cu o marjă de dobândă formată din ROBOR 3M + 3,05% şi un comision de analiză dosar de 500 lei, pe care îl puteţi vedea în documentul ataşat.