IONUŢ DUMITRU: "Situaţia finanţelor publice prezintă cel mai mare risc pentru economie"

Situaţia finanţelor publice prezintă cel mai mare risc pentru economie, în momentul de faţă, pentru că deficitul bugetar a ajuns în zona pragului de 3%, iar riscul de a depăşi acest nivel este mai mare decât oricând, a spus, ieri, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă de specialitate. Acesta a menţionat, citat de Agerpres: "Situaţia finanţelor publice e un risc şi cel mai mare risc pentru economie în momentul de faţă. De ce? Pentru că deficitele deja au ajuns în zona lui 3%, din nou, după ce am avut o reducere foarte rapidă a deficitului bugetar, am avut o creştere destul de rapidă în ultimii ani, iar riscul de a depăşi 3% este probabil mai mare anul acesta ca oricând. Aş mai puncta un lucru, şi anume direcţia în care merge deficitul. Direcţia în care a mers deficitul în ultimii ani în România a fost chiar opusă faţă de ceea ce s-a întâmplat în Europa. Dacă ne uităm în Europa, a fost o tendinţă de consolidare fiscală, de reducere a deficitelor în ultimii ani, în timp ce în România deficitul a crescut. Am mai avut o perioadă de divergenţă de tipul acesta în perioada pre-criză. Când în Europa deficitele scădeau, la noi creşteau".

Ionuţ Dumitru a menţionat că, potrivit estimărilor Comisiei Europene, anul acesta România va avea un deficit bugetar de peste 3%, care va însemna cel mai mare deficit bugetar din Europa.

Domnia sa a spus că fragilitatea situaţiei bugetare este dată şi de faptul că România are venituri fiscale din taxe şi impozite la minime istorice, undeva la sub 26% din PIB, iar media europeană este de 40%, factura salariilor ca procent din PIB crescând şi situându-se la nivelul pre-criză, urmând să ajungă anul acesta la 10,4%.

În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, economia românească a avut a doua cea mai slabă performanţă la nivel european în trimestrul întâi. Ionuţ Dumitru a menţionat: "Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în trimestrul unu, o să vedem că a fost o decelerare puternică a creşterii economice. Am avut cifre slabe în industrie faţă de trimestrul anterior. Industria a scăzut. Vânzările cu amănuntul au scăzut faţă de trimestrul anterior. În continuare, ca dinamică anuală au o rată destul de bună de creştere. Explicaţia majoră este legată de deteriorarea sentimentului consumatorului...După ce sentimentul consumatorului se îmbunătăţise masiv în ultimii ani, pe finalul anului trecut, pe fondul aşa-zisei Revoluţii Fiscale care a bulversat pe toată lumea, sentimentul consumatorului s-a prăbuşit de-a dreptul, astfel încât apetitul de a mai cheltui s-a mai diminuat şi lucrul acesta a fost reflectat şi în cifrele economice din primul trimestru. Iar dacă ne uităm la scară europeană, trimestrul I într-adevăr a fost foarte slab în România. S-a vorbit foarte mult că şi economia europeană a încetinit, ceea ce este adevărat, dar economia Românească a avut a doua cea mai slabă performanţă la nivel european în trimestrul I, cu o stagnare a PIB-ului".

Acesta a afirmat că România a înregistrat o creştere economică trimestrială zero, iar cea anuală este de peste 4% şi este datorată trimestrelor anterioare. Ionuţ Dumitru a precizat că am avut o creştere economică foarte fragilă anul trecut: "Când treci de la 7% la doar 4% în termeni anuali şi stagnare în termeni trimestriali, cred că ar trebui să ne întrebăm cât de solidă era creşterea economică de anul trecut".

De asemenea, conform specialistului, creşterea economică din ultima perioadă creează dezechilibre. Astfel, deficitul comercial creşte foarte repede, exporturile cresc, dar importurile cresc mai rapid, iar deficitul de cont curent se deteriorează.

Prognozele de primăvară ale Comisiei Europene indică, pentru România, un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB, în 2018, şi unul de 3,8% din PIB, în 2019, peste pragul de 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht. În context, Executivul european arăta, recent, că va fi nevoie de măsuri suplimentare semnificative în 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate şi creştere, având în vedere deteriorarea perspectivelor fiscale.