Extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării noastre de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 - 25%, a declarat, vineri, Ionuţ Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române. Domnia sa este unul dintre autorii studiului "Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare", realizat de 43 de experţi din cadrul Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), potrivit Agerpres.
Ionuţ Purica a arătat că, dacă România va trece la etapa extracţiei gazelor de şist în 2019 - 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025, adăugând: "În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de faţă cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total".
Expertul susţine că scăderea de preţ a gazelor va conduce la o reindustrializare, în condiţiile în care industria energofagă încă are o pondere mare în PIB-ul ţării noastre. Avantajaţi de scăderea de preţ vor fi şi consumatorii casnici, în opinia domniei sale.
Ionuţ Purica a mai declarat că, în perimetrele concesionate de Chevron, ar putea fi înfiinţate 19.000 de locuri de muncă, directe şi indirecte: "În SUA, spre exemplu, când se vorbeşte de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În această industrie, la un foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adaugă 3 - 5 locuri de muncă indirecte. Astfel, la o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi, cât are perimetrul din Vaslui, şi 2.700 de kilometri pătraţi la Constanţa, se vor crea 4.700 de locuri de muncă directe şi 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de muncă".
Ţara noastră are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arată în studiul elaborat de CNR-CME. În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul gazelor de şist. Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri.
Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei. Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10-15 ani.
Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de şist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.
"România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)", mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.