Iresponsabilitatea clasei politice va fi, din nou, foarte scumpă pentru România

Caracterul iresponsabil al luptelor politice interne va deveni tot mai evident în perioada următoare, în condiţiile în care ignorarea evoluţiilor de pe pieţele internaţionale, mai ales a celor de la nivelul economiilor emergente, va avea un efect deosebit de negativ asupra economiei noastre şi a finanţelor publice.

Un articol recent din Financial Times arată că "investitorii au retras miliarde de dolari din fondurile de investiţii cu expunere faţă de obligaţiunile şi acţiunile de pe pieţele emergente".

Datele preluate de la banca de inves­tiţii Jefferies indică retrageri de peste 14 miliarde de dolari doar din fondurile de obligaţiuni în ultimele două luni şi jumătate, în timp ce fondurile cu portofolii de acţiuni au înregistrat ieşiri de aproape 9 miliarde de dolari în ultimele trei săptămâni.

Conform datelor de la Bloomberg, capitalizarea totală a pieţelor de acţiuni la nivel global a scăzut cu circa 10 trilioane de dolari de la începutul aces­tui an, pe fondul unei scăderi a indicelui acţiunilor bancare din Germania, Deutsche Börse Prime Banks, până la minimul ultimilor 30 de ani.

În plus, curba randamentelor din SUA s-a apropiat periculos de mult de inversare (n.a. fenomen caracterizat prin randamente pe termen lung mai mici decât cele pe termen scurt), în condiţiile în care diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani şi de 2 ani a scăzut până la cel mai redus nivel din august 2007.

Raghuram Rajan, profesor de finanţe la Universitatea din Chicago şi fost guvernator al Băncii Indiei, a scris recent în Financial Times că "pieţele obligaţiunilor transmit semnale ale unei recesiuni".

Acesta este contextul în care guvernul României se confruntă cu dificultăţi tot mai mari de finanţare a deficitului bugetar, care a crescut în primele cinci luni din 2018 de 3,7 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 8,14 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,88% din PIB-ul de 929,95 miliarde estimat pentru acest an.

Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 34,9% în primele cinci luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 5,56 miliarde de lei.

Având în vedere că resursele financiare ale guvernului nu sunt echivalente cu întregul Produs Intern Brut, un indicator mai realist al capacităţii de susţinere a programului de guvernare îl reprezintă deficitul raportat la veniturile bugetare. Acesta a urcat până la 7,3% în primele cinci luni din 2018, faţă de 2,2% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În prima jumătate a anului 2018, împrumuturile totale prin emisiuni de obligaţiuni în lei pe piaţa internă au fost programate la 23,7 de lei. Împrumuturile efective s-au situat la circa 18,1 miliarde, respectiv 76,5% din totul programat.

Creşterea accelerată a costurilor de finanţare a determinat guvernul să reducă treptat sumele programate pentru licitaţiile de pe piaţa primară, însă acestea nu reuşesc să "urmărească" declinul accentuat al cererii pentru titlurile de stat în lei (vezi graficul 1).

Situaţia va deveni tot mai grea până la sfârşitul anului, în condiţiile în care vor ajunge la scadenţă obligaţiuni emise în lei cu o valoare nominală de 10,8 miliarde de lei, iar în prima jumătate a anului viitor necesarul de refinanţare în lei este de circa 24,6 miliarde, cu vârfuri de plată de aproape 9 miliarde de lei în lunile aprilie şi iunie 2019.

După scadenţe de 1 miliard în iulie 2018 şi de 1,54 miliarde în august 2018, se va atinge un vârf de circa 8,1 miliarde în noiembrie 2018 (vezi graficul 2).

Certificatele de trezorerie cu valoarea nominală de 1 miliard de lei, care ajung la maturitate în 25 iulie 2018, au fost emise cu un randament mediu de 0,79%.

La data emisiunii, datele de la BNR indicau o rată de referinţă de 0,9% pentru maturitatea respectivă. Acum, la sfârşitul primelor 6 luni din 2018, cotaţia este de 3,63%.

Refinanţarea acestor titluri nu se va face printr-o emisiune similară, în condiţiile în care prospectul emisiunilor din iulie 2018 arată că guvernul a renunţat la emisiunea certificatelor de trezorerie cu discont (titluri de stat cu maturitatea de până la un an), pe fondul cererii reduse şi a creşterii explozive a costurilor.

Probabil că Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat în căutarea frenetică a altor surse de finanţare, în condiţiile în care valoarea nominală a obligaţiunilor emise în lei va înregistra o nouă scădere, până la 2,7 miliarde de lei, sumă care poate fi suplimentată cu 405 milioane de lei în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive.

Sau poate că autorităţile speră într-o suprasubscriere majoră a titlurilor emise în cadrul Programului Tezaur - ediţia Centenar, deoarece doar cele 4 miliarde de lei programate pentru întreg anul 2018 nu sunt suficiente nici măcar pentru acoperirea diferenţei dintre suma programată şi cea atrasă de la bănci în primele 6 luni.

În ultimul raport lunar privind datoria publică, din martie 2018, se arată că nerezidenţii deţin 18,8% din valoarea nominală a titlurilor de stat emise pe piaţa internă, iar în cazul titlurilor emise în lei cota este de 19%.

Având în vedere situaţia de pe pieţele emergente, nu este nevoie de un val al vânzărilor din partea investitorilor externi, ci doar de reducerea cu câteva puncte procentuale a cotei actuale de 19% pentru accentuarea presiunilor de creştere a costurilor de finanţare.

Deteriorarea semnificativă a situaţiei bugetare va continua cel puţin până la sfârşitul anului viitor, dacă nu vor fi luate măsuri dure de austeritate, dar care nu trebuie să se manifeste sub forma creşterilor de taxe, ci prin reducerea drastică a cheltuielilor.

Justificări de genul "avem nevoie de deficit pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură" nu mai ţin demult, mai ales în condiţiile în care matematica bugetară implacabilă dezvăluie iresponsabilitatea promisiunilor electorale fanteziste.

Din păcate, este greu de crezut că autorităţile guvernamentale, legislative şi monetare se vor trezi la timp, iar toată această iresponsabilitate va fi, din nou, foarte scumpă pentru ţara noastră.

Cât de scumpă? Probabilitatea este foarte mare ca preţul pe care îl vom plăti să îl depăşească pe cel al crizei anterioare, de la sfârşitul căreia nu au trecut încă 10 ani, dar ale cărei lecţii au fost complet ignorate.