ISĂRESCU: "Adoptarea euro în 2019 - obiectiv ambiţios, dar fezabil"

Adoptarea monedei unice europene, un obiectiv extrem de ambiţios, dar încă fezabil, şi intrarea în Uniunea Bancară Europeană reprezintă principalele obiective ale viitorului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, ieri, şeful Băncii Centrale, Mugur Isărescu, în cadrul audierilor pentru un nou mandat de guvernator din Comisiile de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Întrebat de deputatul PDL Andreea Paul în câte decenii va reuşi ţara noastră să adopte euro, domnia sa a răspuns: "Eu nu cred în decenii, nici nu mă ajută vârsta. Eu sunt forţat să fiu optimist".

Guvernatorul BNR recunoaşte, însă, că anul 2019 este un termen extrem de ambiţios, dar încă fezabil, pentru aderarea la zona euro.

Mugur Isărescu a continuat: "Noi am salutat faptul că am constatat un consens politic la nivelul cel mai înalt în ceea ce priveşte adoptarea euro în termenul de 2019. Opinia de până acum a BNR şi a echipei tehnice este că acesta este un obiectiv extrem de ambiţios, dar încă fezabil. Drumul este lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă acum ar trebui acoperită cu un parcurs de obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete şi BNR a lucrat şi lucrează în această direcţie".

Şeful Băncii Centrale a explicat că, deşi pare că obiectivul adoptării euro este în principal monetar, lucrurile nu stau aşa.

"Moneda este nu numai o chestiune pur monetară, este o chestiune economică, financiară, culturală, o chestiune care afectează întreaga ţară, este obiectivul întregii ţări. Opinia noastră este că, dacă se lucrează coerent, acest obiectiv trebuie să fie unul de ţară, folosit drept catalizator şi ancoră, să ne ambiţioneze să facem lucrurile la timp, să nu le lăsăm pe ultima sută de metri", a subliniat Mugur Isărescu.

Domnia sa a amintit că în cadrul BNR funcţionează, din 2010, un comitet de trecere la euro, care s-a ocupat în principal de obiectivele tehnice, dar nu numai: "În continuare vom depune eforturi ca membri ai Guvernului să participe la aceste lucrări pentru a reuşi să definim un parcurs".

Guvernatorul BNR a mai spus că ţara noastră România este prima dintre cele care nu sunt membre ale zonei euro care şi-a fixat un termen, 2019, în timp ce Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Polonia au rămas la un obiectiv general, de tipul "când condiţiile vor permite, când competitivitatea o va permite, deci mai multă prudenţă".

Acest lucru s-a întâmplat deşi, în anii 2006 - 2007, eram ţara "cea mai întârziată", cu termenul de aderare la zona euro în 2014, în timp ce vecinii noştri erau mult mai ambiţioşi, a arătat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că abordarea privind intrarea în zona euro s-a schimbat în întreaga regiune, în timpul crizei financiare, simpla îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, de convergenţă nominală, nemaifiind suficientă: "Se vorbeşte în prezent de un tablou mult mai larg, de un tablou cu 11 indicatori în cadrul cărora indicatorii de convergenţă reală, sintetizaţi de Produsul Intern Brut pe locuitor, dar nu numai, este vorba şi de o armonizare a dezvoltării economiei şi a întregii ţări, primesc o mult mai mare atenţie".

Mugur Isărescu a mai afirmat că un alt obiectiv al noii conduceri a BNR va fi apartenenţa la Uniunea Bancară Europeană.

"Şi aici avem consens politic pe care l-am acoperit deja printr-o cerere explicită către Banca Centrală Europeană, pentru ca România să intre înainte de adoptarea euro în Uniunea Bancară", a arătat domnia sa.

Unul dintre motivele pentru acest obiectiv este legat de faptul că este bine ca ţara noastră să participe din start la această construcţie, având în vedere că, mai devreme sa mai târziu, va trebui să intre în această structură, susţine Mugur Isărescu.

"Apoi vom fi membri ai supravegherii, ai reglementării, ai sistemelor de garantare a depozitelor, vom fi participanţi dinăuntru nu dinafară", a afirmat domnia sa.

Şeful Băncii Centrale a mai spus că un alt motiv important pentru intrarea în Uniunea Bancară este dat de faptul că, fiind obligatorie pentru ţările din zona euro, ne afectează direct prin faptul că băncile din zona euro deţin cea mai mare parte a capitalului din sistemul bancar românesc.

"70% din capitalul care este în sistemul bancar românesc aparţine unor bănci din zona euro. Deci preferăm să vedem toate mişcările de la masa la care se iau deciziile, decât să le aflăm intermediate de la marile bănci occidentale care au subsidiare în România", a conchis Mugur Isărescu.