IULIU WINKLER: "Putem găsi soluţia pentru criza refugiaţilor doar dacă tratăm cauza declanşatoare"

Criza refugiaţilor nu este o criză a Ungariei, a României sau a statelor din Balcani vecine ale UE, ci este o criză a Uniunii Europene, consideră deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE). Domnia sa susţine că măsura anunţată de guvernul de la Budapesta de a construi un gard la graniţă nu se îndreaptă împotriva României: "Dacă se va construi un gard temporar pe o parte a graniţei româno-ungare, acesta nu-i desparte pe români de unguri, ci este o măsură de apărare a graniţelor spaţiului Schengen. Cetăţenii români şi maghiari trec graniţa interstatală folosind punctele legale de trecere, şi nu pe câmp. Mai nou, din luna august, ei pot folosi şi noua trecere pe autostrada ce leagă Budapesta de Timişoara.

În aceste condiţii, consider nedorită escaladarea schimbului de replici dintre oficialităţile ungare şi cele române, fie că vorbim despre politicieni sau diplomaţi. Sper că de ambele părţi va exista înţelepciunea şi moderaţia necesare pentru a observa un adevăr evident: România şi Ungaria trebuie să coopereze şi împreună trebuie să exercite presiuni în direcţia formulării cât mai grabnice a unui răspuns european la această criză. Privite de la Bruxelles, cele două ţări se află în aceeaşi tabără, chiar dacă pentru moment Ungaria este cea mai expusă valului de refugiaţi".

Domnul Iuliu Winkler ne-a mai declarat că cele mai recente evoluţii în criza refugiaţilor nu fac decât să confirme că ne aflăm în faţa unei crize provocate de falimentul politicii de azil şi migraţie a UE, dar şi de lipsa unui răspuns adecvat la nevoia securizării graniţelor externe ale Uniunii.

Domnia sa ne-a precizat: "Analizând comentariile născute după reuniunea JAI de luni, 14 septembrie, constatăm două feluri de abordări. Unii consideră reuniunea un succes parţial, alţii, dimpotrivă, o prezintă ca pe un eşec. Evoluţiile se succed rapid. Practic, în fiecare oră putem afla noutăţi. Anunţul Berlinului de reintroducere a controlului la frontieră şi de suspendare a Acordului Schengen a provocat nervozitate la Viena şi Bratislava, care, la rândul lor, au anunţat reintroducerea controalelor la frontierele de stat cu Ungaria. Budapesta, isterizată deja şi care modificase deja în Parlament un număr important de legi legate de regimul frontierei de stat şi de mecanismul intern de azil, finalizează gardul temporar la graniţa cu Serbia şi anunţă continuarea acestuia pe o parte a graniţei cu România. Spre bucuria extremiştilor din ambele ţări, s-au creat condiţiile perfecte pentru o nouă escaladare a tensiunilor dintre România şi Ungaria".

Noua reuniune JAI, anunţată iniţial pentru 8 octombrie, a fost devansată, se pare, pe 22 septembrie, potrivit europarlamentarului. Între timp, Germania şi Austria au solicitat un summit de urgenţă al UE. Decizia preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, este aşteptată pentru joi (n.r. astăzi).

Problema aflată în centrul discuţiei, aceea a cotelor obligatorii pentru repartizarea a 140.000 de refugiaţi, este, în opinia domnului Winkler, o problemă falsă. Domnia sa a precizat:

"Are cineva impresia că acceptarea cotelor obligatorii, promovate cu insistenţă de cancelarul Merkel şi de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, reprezintă o soluţie? Întreaga dezbatere publică şi eforturile de conciliere în această problemă sunt pur şi simplu inutile. Avem nevoie de o soluţie europeană dincolo de repartizarea impusă de la Bruxelles sau Berlin a refugiaţilor care au ajuns pe teritoriul UE între 15 august şi 16 septembrie. Cred că este binevenită propunerea organizării unui summit de urgenţă, dar acesta ar trebui să aibă pe agendă nu problema cotelor obligatorii, ci mai degrabă măsurile imediate care se impun în statele cele mai expuse valului de refugiaţi. Mă gândesc aici la Grecia şi Italia. Ungaria, cea de-a treia ţară expusă, nu este stat UE de primă intrare a refugiaţilor. Ajunge să privim una dintre zecile de hărţi ce prezintă traseele refugiaţilor apărute în ultimele zile în media pentru a ne convinge de acest lucru. Măsurile de urgenţă ce ar trebui decise de liderii europeni trebuie să conţină şi intervenţii extrateritoriale care trebuie coordonate în cadrul ONU, pentru că este evident că cea mai bună cale de a organiza ceea ce astăzi este haotic este înfiinţarea, finanţarea corespunzătoare şi organizarea impecabilă a centrelor de urgenţă în state extracomunitare, cum sunt Turcia, Liban sau Iordania.

UE este o uniune a valorilor. Am construit casa comună europeană bazându-ne pe drepturile omului, pe spiritualitatea creştină şi pe primatul umanismului. Trebuie să găsim sprijinul internaţional necesar pentru a promova aceste valori în mod practic. În final, liderii UE întruniţi de urgenţă ar trebui să afirme fără echivoc că soluţia pentru criza refugiaţilor se poate găsi doar dacă tratăm cauza declanşatoare, iar ea se află în ţările în care conflictele, războaiele civile şi tratamentele inumane generează frica, aceea care îi pune pe drum pe refugiaţi".

În ceea ce priveşte punctul de vedere al României şi măsurile concrete pe care ţara noastră trebuie să le întreprindă, domnul Iuliu Winkler consideră că respingerea sistemului de cote obligatorii este pe deplin justificată: "În cazul României acest sistem nu reprezintă o soluţie, ci o pistă falsă, un drum înfundat. România trebuie să continue să-şi manifeste solidaritatea europeană prin îndeplinirea impecabilă a rolului ce-i revine în securizarea frontierelor externe ale UE. Trebuie pe mai departe să îndeplinim toate aceste sarcini într-un mod care să continue să ne îndreptăţească să fim parte a Acordului Schengen. Concentrându-ne în acest moment pe graniţa de sud-vest a României nu trebuie să uităm nici o clipă graniţele estice unde o evoluţie nedorită, dar posibilă spre rău a situaţiei din Ucraina, ar putea să genereze un val de refugiaţi. Mulţi dintre aceştia ar putea să fie membri ai minorităţii române din ţara vecină. Deci, e nevoie să ne aplecăm asupra acestei probleme nu numai cu mintea, ci şi cu sufletul.

Revenind la nevoia de soluţii europene cred că e necesar să conştietizăm şi riscurile şi ameninţările pe care criza refugiaţilor le aduce casei comune europene".

Dacă valul manifestărilor populiste şi naţionaliste şi al încercărilor individuale de a găsi soluţii îndreptate împotriva vecinilor va continua pot apărea rupturi iremediabile, susţine domnul Winkler, precizând că implozia UE este o posibilitate certă, o ameninţare care nu poate fi ignorată. Domnia sa a mai spus: "Trebuie urgent să ne trezim cu toţii. Noii extremişti declară triumfător falimentul actualelor elite politice". În opinia europarlamentarului, trebuie să ne dăm seama că extremiştii xenofobi şi naţionaliştii primitivi, care astăzi exploatează această criză în fiecare stat membru al UE, pot fi combătuţi mult mai eficient printr-o sincronizare a eforturilor din statele membre cu acţiunea comună europeană.