Johann Lurf, Volksbank: Nu văd cumpărători, prea curând, pentru băncile de vânzare

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia economiei noastre anul trecut?

Johann Lurf: Anul trecut a fost surprinzător mai bun decât era prog-nozat. Toată lumea se aştepta la o creştere economică cuprinsă între 0 şi 1% la sfârşitul anului, dar potrivit estimărilor nostre, a ajuns la circa 2%, determinată în principal de rezultatele bune din agricultură. A fost o surpriză, dar segmentul agriculturii nu va fi suficient pentru viitor.

Reporter: Ce estimări aveţi, anul acesta, privind economia noastră? Este posibil să atingem prognoza de creştere economică stabilită de FMI, de 1,5-2%?

Johann Lurf: Am mai degrabă nişte aşteptări rezervate. Contextul economic din Europa nu ne oferă o perspectivă optimistă pe de o parte, iar pe de altă parte, cred că România mai are multe de făcut ca să revină pe drumul creşterii economice. Reducerea birocraţiei este principala sarcină, din punctul meu de vedere, pentru stimularea creşterii economice. Oricum, nu cred că se vor mai atinge nivelurile de dinainte de 2008. O creştere economică de 1,5% este posibilă, dar trebuie să luăm în considerare că inflaţia va fi încă în jurul nivelului de 3%.

Reporter: Cum arată sistemul bancar european în contextul crizei zonei euro?

Johann Lurf: Sistemul bancar este într-o situaţie destul de dificilă. Autoritatea bancară europeană a solicitat băncilor să asigure o rată de adecvare a capitalului de 9% prin constituirea unui "buffer" (n.r. tampon) temporar de capital pentru expunerile aferente datoriei suverane, în condiţiile în care, nu cu foarte mult timp în urmă, băncile erau mai mult sau mai puţin invitate să inves-tească în obligaţiuni guvernamentale ale diferitelor ţări. Măsura privind majorarea cerinţei de capital este destul de greu de înţeles în contextul actual, când cererea de creditare este redusă.

Reporter: Unde se situează sistemul nostru bancar în contextul crizei zonei euro?

Johann Lurf: România însăşi este foarte mult expusă faţă de toate cerinţele europene, având în vedere că principalele bănci din ţară sunt subsidiare ale băncilor din Europa. Este clar că toate cerinţele impuse băncilor mamă vor avea efecte pe piaţa locală.

Reporter: Care sunt perspectivele de creştere, anul acesta, pentru sis-temul nostru bancar?

Johann Lurf: Mă aştept la rate moderate de creştere, pe partea de depozite, pentru că aş spune că populaţia a învăţat lecţia din criză, fiind mai atentă cu gestionarea propriilor economii. Nu sunt destui bani disponibili pentru o creştere a consumului, ceea ce va însemna că procesul de creditare va rămâne la un nivel destul de redus. Până în 2008, creşterea era un factor cheie pentru sistemul bancar. În prezent, accentul se pune mai mult pe profitabilitate, care poate fi atinsă fie prin business nou, care determină creşterea veniturilor, fie prin managementul costurilor. Băncile care nu au început să facă acest lucru, vor trebui să înceapă să reducă foarte repede costurile.

Reporter: Are nevoie sistemul nos-tru bancar de bănci de investiţii?

Johann Lurf: Din punctul meu de vedere nu văd o nevoie puternică pentru bănci de investiţii. Economia nu este dezvoltată atât de mult încât să aibă nevoie de bănci de investiţii. Construirea unei structuri de investiţii bancare s-ar putea dovedi a fi o investiţie din care să nu recuperezi banii.

Reporter: Putem asista, anul aces-ta, la intrarea unor jucători internaţionali pe piaţa bancară?

Johann Lurf: Nu mă aştept la acest lucru în 2012, nici în 2013. Categoric nu sunt condiţii de piaţă ca să cumperi bănci în Europa. Nu există jucători solizi să nu fie încă prezenţi pe piaţă şi care să-şi dorească să investească. Există bănci de vânzare, dar nu văd cumpărători prea curând.

Reporter: Volksbank România se pregăteşte de găsirea unui cumpărător?

Johann Lurf: Vânzarea Volksbank România nu este o sarcină pe care să o poţi face în două luni. Procesul durează între trei şi cinci ani, într-un scenariu optimist. Trecerea Volksbank România în divizia non-core nu înseamnă că businessul nu va continua. Când vrei să vinzi ceva trebuie să ai în spate un business. Acţionarii şi-au reafirmat, recent, angajamentul majorând capitalul social cu 220 de milioane de euro, ceea ce arată că susţin Volksbank România şi sunt gata să investească în viitorul aces-tei bănci.

Reporter: Cum a mers, anul trecut, procesul de creditare la Volksbank?

Johann Lurf: Cuvântul de ordine în creditare a fost cererea redusă. Însă, creditarea nu a mai fost prioritatea Volksbank aşa cum s-a întâmplat până în 2008. Vrem să devenim o bancă universală, pentru piaţa retail şi pentru IMM-uri. Bankingul înseamnă mai mult decât creditare, deci ne concentrăm atenţia şi pe alte segmente.

Reporter: Care segment dintre retail, IMM şi corporate a evoluat mai bine, anul trecut, la Volksbank?

Johann Lurf: Cerere mai mare, dar şi posibilitatea de a satisface această cerere au fost pentru IMM şi pentru agricultură. Pentru noi a fost bine să vedem că agricultura a mers bine în 2011, însă nu trebuie să trecem cu vederea faptul că agricultura depinde de natură şi nu ai garanţii. În privinţa monedei preferată de clienţi, a fost o cerere mare pentru credite în euro, dar moneda locală a început să joace un rol din ce în ce mai important.

Reporter: Se va ieftini creditarea, având în vedere că BNR a redus dobânda cheie?

Johann Lurf: Nu cred că vom asista la ieftiniri semnificative în următoarele trei luni. Într-adevăr, există un semnal în acest sens din partea Băncii Naţionale, însă, pe de altă parte, există şi presiuni în sens contrar: costul riscului rămâne ridicat, şi la creditele în lei şi la cele în euro, iar competiţia dintre bănci pentru a atrage resurse, s-a tradus prin dobânzile mari practicate la depozite, ceea ce reduce marja de manevră pentru ieftinirea creditelor.

Reporter: Mai poate fi stimulată economisirea, dacă BNR a tăiat rata dobânzii de politică monetară?

Johann Lurf: Chiar şi în urma celor trei reduceri ale dobânzii, aceas-ta rămâne real pozitivă. Dacă ne uităm la inflaţie, care este în jurul valorii de 3%, şi la depozite, cu dobânzi între 6 şi 7%, chiar şi pe termen scurt, clientul poate obţine un câştig frumos din depozite.

Reporter: Volksbank a redus de curând dobânzile la depozite în lei pe termen scurt. Aţi urmat deciziile BNR din ultimele şedinţe de politică monetară?

Johann Lurf: Am urmărit evoluţia de pe piaţa monetară şi deciziile BNR trebuie reflectate cu siguranţă. Există destulă lichiditate în lei pe piaţă şi nu are sens să plăteşti mai mult pentru lei.

Reporter: Creditele neperformante vor rămâne şi anul acesta o problemă pentru sistemul bancar?

Johann Lurf: Categoric împrumuturile neperformante sunt cea mai importantă problemă din sistemul bancar. Mă aştept ca, în prima jumătate a acestui an, să atingă vârful şi apoi să înceapă să scadă uşor. Acest lucru depinde şi de noul business: avem rambursări de credite, iar dacă împrumuturile noi nu compensează această scădere a soldului, atunci în procente, rata creditelor neperformante, creşte, chiar dacă, volumul a rămas constant.

Reporter: Cum a fost anul 2011 pentru Volksbank?

Johann Lurf: Anul 2011 a fost un an al restructurării Volksbank. Am restructurat reţeaua şi am elaborat un nou concept regional - opt regiuni în mediul rural şi două regiuni pe Bucureşti - am redus numărul sucursalelor şi, acolo nu existau oportunităţi de business, am închis sucursale. Am schimbat total portofoliul şi oferta de produse. Oferta a fost orientată mai mult către nevoile zilnice ale clienţilor. Vrem să venim pe partea de banking rezonabil, care să răspundă cererii. Este încă un proces în desfăşurare, care nu se produce de la o zi la alta şi acest lucru va dura ceva timp. În privinţa rezultatelor financiare, cu siguranţă nu vor fi rezultate bune, dar nu vă pot spune cifre exacte.

Reporter: Ce planuri aveţi pentru acest an?

Johann Lurf: Vom continua cu implementarea programului pe care l-am început şi vrem să cheltuim aproximativ un milion de euro pentru training-uri destinate perfecţionării angajaţilor, cu scopul să fim mai flexibili în a răspunde nevoilor clienţilor noştri.

Ne interesează mai puţin partea de creditare, iar pe partea de depozite pregătim produse noi, care vor stimula economisirea pe termen lung. Ne vom axa şi pe segmentul internet banking.