Juncker, Comisia Europeană: "România va ieşi din monitorizarea MCV până în 2019"

Ţara noastră nu va mai fi monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi va fi parte a Spaţiului Schengen până în 2019, când este programată să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, conform afirmaţiilor făcute ieri de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Domnia sa a declarat, în plenul Parlamentului, că MCV este bine realizat şi nu mai trebuie introduse noi criterii şi exigenţe pe lângă cele deja existente.

Totodată, într-un discurs susţinut la o recepţie organizată de preşedintele Klaus Iohannis, Juncker a menţionat că o ţară nu poate prezida Uniunea Europeană "sub impresia că este controlată de celelalte state membre". Oficialul european a subliniat: "Acest mecanism MCV trebuie oprit şi aşa va fi".

Potrivit preşedintelui Comisiei Europene, România a făcut, în ultimii zece ani, eforturi importante în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei, iar încheierea MCV nu trebuie să însemne "sfârşitul sau retragerea reformelor".

"Sfârşitul MCV înseamnă şi mai multă cooperare, întrucât cooperarea este esenţială pentru că solidaritatea europeană este o legătură de angajament între statele noastre şi popoarele noastre şi, după sfârşitul acestui mecanism, cooperarea va continua. Aceasta este prioritatea absolută. Puteţi conta pe sprijinul Comisiei prin fondurile structurale, în special. Iar eu voi milita, pe lângă autorităţile române, pentru garantarea caracterului ireversibil al progreselor realizate".

Totodată, Jean-Claude Juncker şi-a exprimat speranţa că, până în 2019, România va putea face parte din spaţiul Schengen, de liberă circulaţie: "Pe măsură ce se apropie acest moment, nu aş vrea să se adauge noi criterii şi noi condiţii la cele care există deja. Uniunea Europeană se construieşte în armonie, uneori cu ritmuri diferite. Nu îmi place ideea de Europă cu două viteze".

Juncker a precizat: "Românii ar putea considera că ceilalţi europeni ar dori să introducă o altfel de Cortină de Fier în Europa. Această cortină a căzut şi nu vom repeta o greşeală majoră a Europei după Război".

Oficialul de la Bruxelles este de părere că românii au demonstrat că sunt "parteneri fiabili, respectaţi peste tot în Europa şi trebuie să fie mândri de parcursul lor european".

Juncker a mai spus: "România este unul dintre cei mai mari membri ai UE. Dar, este şi o naţiune mare. Suntem îndatoraţi României pentru numeroasele contribuţii pe care le-a avut în interiorul UE, care a devenit mai puternică şi mai diversă după aderarea României".

• Klaus Iohannis: "Sunt incontestabile efectele benefice ale apartenenţei României la UE"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că efectele benefice ale apartenenţei României la UE sunt incontestabile, iar "fără susţinerea familiei europene, progresele s-ar fi produs mult mai lent sau poate deloc".

Preşedintele ţării a subliniat: "Consolidarea democraţiei şi modernizarea instituţională, creşterea economică, intensificarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor străine directe, stimularea antreprenoriatului, accesul la fonduri structurale şi de coeziune ale UE sunt beneficii pe care nu trebuie să le uităm niciun moment. Acestea sunt realităţi care au schimbat, la modul cel mai concret, viaţa de zi cu zi a fiecărui român. Să ne amintim, în acelaşi timp, şi de drepturile pe care le au românii în calitate de cetăţeni europeni. Posibilitatea de a călători liber, oportunitatea de a studia sau de a munci în statele membre ale Uniunii Europene sunt doar câteva dintre cele mai importante".

Dar, domnia sa consideră că, niciodată, Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum, când trebuie să facă faţă unor crize profunde. "Sunt provocări multiple, pe care trebuie să le gestionăm, fie că ne referim la situaţia de securitate de la graniţele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum, când pentru prima dată în istoria sa un stat membru părăseşte Uniunea, fie că ne referim la ameninţările de natură teroristă sau la proliferarea tendinţelor eurosceptice, xenofobe", a spus Klaus Iohannis, adăugând: "Sunt teste dificile, care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea şi poate lucrul cel mai important care defineşte acest proiect - unitatea. Cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită şi solidară în soluţii şi abordări. (...) Sunt convins că proiectul european va continua să se dezvolte dacă vom rămâne cu toţii fideli valorilor pe care este clădit întregul edificiu al UE - democraţia, libertatea, diversitatea şi toleranţa".

Iohannis a precizat că obiectivele României cu privire la UE sunt: consolidarea proiectului european şi susţinerea ca singură alternativă viabilă a unei construcţii puternice bazate pe unitate şi pe respect şi pe valorile fundamentale.