ADRIAN VASILESCU, BNR: "Băncile româneşti cu capital grecesc nu pot intra în carantină"

A.V.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 17 aprilie 2015

"Băncile româneşti cu capital grecesc nu pot intra în carantină"

Bursele europene scad

Grecia va discuta mâine cu creditorii săi

Yanis Varoufakis exclude ipoteza ieşirii Greciei din zona euro, dar avertizează asupra situaţiei critice a lichidităţilor

Ministrul german de Finanţe nu se aşteaptă la un acord între Atena şi zona euro, săptămâna viitoare

Fostul preşedinte al Comisiei Europene: "Riscul ieşirii Greciei din zona euro este mai ridicat acum"

------------

Actualizare 18:24

Cuvântul "carantină" nu este adecvat situaţiei bancare din ţara noastră, ne-a declarat, astăzi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în Banca Naţională a României (BNR), făcând referire la speculaţiile apărute în presa elenă, conform cărora statele din apropierea Greciei (inclusiv România) ar fi pus în carantină subsidiarele băncilor greceşti, încercând să diminueze consecinţele unei eventuale ieşiri a statului balcanic din zona euro.

Domnul Vasilescu a dat asigurări că Banca Naţională "monitorizează, clipă de clipă, întregul sistem bancar şi, bineînţeles, cu mai multă atenţie (având în vedere contextul european) nu băncile greceşti, ci băncile româneşti cu capital grecesc".

Menţionând că nu comentează situaţia din alte ţări, oficialul BNR a subliniat că la noi nu există bănci greceşti, ci instituţii de credit româneşti cu acţionariat elen, care se supun regimului pe care îl au creditorii autohtoni.

Monitorizarea este efectuată de Banca Naţională a României "pentru că umblă prea multe zvonuri prin ţară şi prin Europa şi, mai ales, există percepţia şi concepţia, la noi, că ele sunt bănci greceşti", a spus domnul Vasilescu.

Consultantul BNR a explicat: "Orice s-ar întâmpla în Grecia nu va influenţa direct aceste bănci, pentru că ele sunt româneşti: fac parte din sistemul bancar românesc, sunt autorizate de Banca Naţională a României, sunt controlate continuu şi supravegheate de BNR. La o bancă, ar putea să fie capitalul meu sau capitalul unei bănci din Grecia - asta este o problemă care ţine de acţionariat. Dar banca, ea, ca atare, funcţionează autonom".

Adrian Vasilescu a subliniat că formularea privind "carantina" este "exagerată şi incorectă": "Noi nu putem să punem în carantină bănci româneşti. Nu există aşa ceva".

Oficialul BNR a continuat: "Dacă ar fi aici sucursale ale unor bănci din Grecia, acestea ar avea paşaport european şi ar fi sub jurisdicţie europeană, adică, dacă s-ar întâmpla ceva la noi, ele ar fi supravegheate de Banca Centrală Europeană, de forurile de supraveghere din Uniunea Europeană".

Întrebat dacă, în acest caz, BNR ar avea vreun cuvânt de spus sau ar trebui să se consulte cu BCE, Adrian Vasilescu a răspuns: "Nu are rost să discutăm o ipoteză care ar putea pune oamenii pe gânduri".

Domnia sa a mai afirmat că deocamdată nu sunt necesare măsuri speciale din partea Băncii Centrale pentru contracararea riscului de contagiune din Grecia asupra sistemului nostru bancar. "Dacă s-ar întâmpla ceva nedorit, BNR este pregătită să ia măsuri", a arătat Adrian Vasilescu, fără să ofere detalii.

Oficialul a subliniat că, în cazul unei evoluţii nefavorabile a situaţiei din Grecia, deponenţii de la băncile româneşti cu acţionariat elen nu ar putea fi afectaţi "absolut deloc". "Deponenţii ar fi protejaţi de Banca Naţională a României şi de stat, acesta din urmă garantând depozitele", a mai spus Adrian Vasilescu.

(V.B.)

---

Actualizare 15:34 Kathimerini: Băncile greceşti ar fi fost puse în carantină în ţările vecine, inclusiv în România

Statele din apropierea Greciei (inclusiv ţara noastră) ar fi pus în carantină subsidiarele băncilor elene, încercând să diminueze consecinţele asupra sistemelor locale de credit ale unui eventual "accident" grecesc (ieşirea din zona euro - n.r.), relatează Kathimerini.

Potrivit informaţiilor obţinute de portalul de ştiri, băncile centrale din Albania, Bulgaria, Cipru, România, Serbia, Turcia şi Macedonia ar fi obligat sucursalele băncilor greceşti care operează în aceste ţări să îşi reducă până aproape de zero expunerea la riscurile asociate cu situaţia din Grecia (în materie de obligaţiuni, certificate de trezorerie, depozite, împrumuturi etc.), în cazul în care eşuează negocierile dintre Atena şi zona euro, pe marginea acordului de prelungire a finanţării.

Această carantină ar fi fost considerată necesară în contextul retoricii agresive a noului Guvern grec (în principal în primele săptămâni după alegerile legislative), în legătură cu restructurarea datoriei, neîndeplinirea cerinţelor impuse de creditori etc.

Bursele europene sunt în declin, pe fondul crizei greceşti

Bursele din Europa au scăzut astăzi, iar obligaţiunile guvernamentale germane au înregistrat randamente la niveluri minime istorice, în condiţiile în care criza datoriei Greciei continuă să tulbure pieţele, scrie The Wall Street Journal (WSJ).

Astfel, indicele Stoxx Europe 600 a coborât cu 1,5%, subindicele acţiunilor bancare depreciindu-se cu 1,9%. În Germania, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a fost de 0,05%, sub minimul-record atins ieri. La rândul lui, indicele DAX indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 1,9%, îndreptându-se către cel mai serios declin săptămânal din decembrie până în prezent. Randamentele coboară, în timp ce preţurile obligaţiunilor sporesc. Bondurile germane sunt considerate unele dintre cele mai sigure în perioade de volatilitate, punctează WSJ.

Evoluţia obligaţiunilor germane poată fi corelată cu recentele măsuri ale Băncii Centrale Europene, cu ezitările investitorilor în faţa unor produse financiare şi, nu în ultimul rând, cu îngrijorările vizând situaţia economică a Greciei.

Astfel, astăzi, randamentul bondurilor elene pe 10 ani a atins 12,49%, aproape de maximul ultimilor doi ani, în timp ce randamentul obligaţiunilor cu maturitatea la 2 ani s-a cifrat la 26,28%, apropiindu-se de maximul lor istoric.

Pe bursa din Atena, indicele principal a scăzut astăzi cu până la 1,1%, după ce deschiderea şedinţei a fost lipsită de perspective încurajatoare. Indicele a pierdut peste 8% de la începutul anului şi aproape 40% în ultimele 12 luni.

Autorităţile greceşti se vor întâlni mâine cu creditorii străini

Grecia şi creditorii ei internaţionali se vor întâlni mâine după-amiază în Bruxelles, ca să discute programul de asistenţă financiară (bail-out-ul) menit să amelioreze masiva problemă a datoriei Atenei, precum şi setul de reforme ce trebuie adoptate în schimbul banilor de care statul elen are nevoie urgentă, a anunţat azi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, citată de AFP.

Până acum, progresul negocierilor s-a dovedit neconcludent, iar Atena rămâne fără sumele pe care ar trebui să le returneze creditorilor, sporindu-şi riscul de incapacitate de plată (default) şi de ieşire haotică din zona euro, notează AFP.

La întrevederea de mâine, vor lua parte Grecia, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, plus Mecanismul European de Stabilitate (care emite obligaţiuni şi alte instrumente privind finanţarea datoriei statelor membre de pe pieţele financiare).

Ministrul Yanis Varoufakis avertizează în legătură cu "asfixierea prin lichidităţi"

Ministrul de Finanţe al Greciei, Yanis Varoufakis, a recunoscut, astăzi, că ţara sa se confruntă cu o situaţie disperată privind fondurile, acuzând creditorii europeni că îngenunchează statul elen, cu ajutorul unei "asfixieri prin lichidităţi", scrie The Telegraph.

Varoufakis a subliniat că statul elen nu va continua să se complacă în "austeritatea Ponzi" (făcând referire la schema piramidală cu aceeaşi nume), chiar dacă această situaţie ar presupune ruperea legăturilor cu creditorii.

"Lichiditatea se diminuează tot mai mult în Grecia. Este adevărat", a recunoscut demnitarul de la Atena, la o reuniune ţinută la Brookings Institution, în Washington.

Potrivit ministrului Varoufakis, o conspiraţie de forţe încearcă să "nimicească" actualul guvern grec, condus de partidul Syriza, oficialul avertizând că o astfel de situaţie ar putea avea efecte devastatoare.

Domnia sa a comentat: "Să te joci cu Grecia sau să o amputezi este profund anti-european. Se înşală oricine susţine că ştie ce se va întâmpla dacă Grecia va fi împinsă în afara zonei euro".

Punctul de vedere al lui Yanis Varoufakis a fost împărtăşit de Eric Rosengren, şeful Rezervei Federale din Boston, care a arătat că Europa riscă să sufere o "contagiune incontrolabilă" dacă gestionează greşit criza elenă, în ciuda faptului că problema Greciei ar putea părea lipsită de importanţă.

Rosengren a punctat: "Le-aş spune următorul lucru unor analişti europeni care presupun că ieşirea Greciei din zona euro nu ar fi o problemă: oamenii se gândeau că nici Lehman (falimentul corporaţiei financiare Lehman Brothers, în 2008 - n.r.) nu ar fi constituit o problemă. Dacă ar fi măsurată dimensiunea cazului Lehman în raport cu mărimea economiei Statelor Unite, s-ar vedea că ea este destul de redusă. Nu aş fi prea încrezător că, doar fiindcă economia greacă este mică (în contextul economic european), un caz similar (cu falimentul Lehman Brothers - n.r.) nu ar reprezenta o dizlocare majoră. Cred că toată lumea ar trebui să fie puţin îngrijorată".

Varoufakis respinge posibilitatea ca Grecia să iasă din zona euro

Ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis a respins atât ipoteza ca ţara lui să iasă din zona euro, cât şi posibilitatea încheierii unui acord cu creditorii care să prevadă obiective economice de neîndeplinit, a scris ieri Deutsche Welle.

În urma comentariilor făcute de şefa FMI, Christine Lagarde, potrivit cărora Fondul Monetar Internaţional nu-i va permite Greciei o întârziere la returnarea împrumutului, Varoufakis a reacţionat: "Singurul nostru răspuns raţional pro-european este să ne petrecem fiecare oră încercând să ajungem la o înţelegere onorabilă".

Totuşi, demnitarul a subliniat: "Nu vom fi de acord cu nişte obiective pe care ştim că economia noastră nu le poate îndeplini prin politici pe care partenerii noştri nu ar trebui să ni le impună".

Potrivit ministrului elen de Finanţe, Comisia Europeană, BCE şi FMI trebuie să ofere motive pentru revendicările lor în materie de reforme şi să recunoască faptul că a eşuat precedenta abordare a asistenţei economice pentru Grecia (aşa-numitul "bail-out"), care prevedea o austeritate severă.

"Am încercat acel medicament, dar nu a funcţionat", a subliniat Yanis Varoufakis.

(Valentin Busuioc)

---

Comisia Europeană, una dintre instituţiile care supraveghează acordul de salvare a Greciei, nu se declară "satisfăcută" de progresele negocierilor dintre Atena şi creditori pentru extinderea finanţării.

Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al executivului comunitar, a declarat ieri: "Continuăm să lucrăm împreună cu alte instituţii şi cu autorităţile greceşti. Discuţiile sunt în desfăşurare. Totuşi, în acest stadiu, nu suntem mulţumiţi de nivelul de progres înregistrat. Lucurile trebuie să se intensifice".

Afirmaţiile lui Schinas vin în condiţiile în care Grecia şi creditorii săi internaţionali încearcă să ajungă la un acord asupra noilor reforme propuse de Atena, necesare pentru deblocarea unei tranşe de 7,2 miliarde euro din actualul program de asistenţă financiară externă. Miniştrii din zona euro i-au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme, întrucât măsurile propuse până acum nu sunt concrete.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, nu se aşteaptă la un acord între părţi la reuniunea informală a Eurogroup, programată să aibă loc în 24 aprilie, la Riga.

"'Nu mă aştept să ajungem la o soluţie în următoarele săptămâni. Vom avea o reuniune a Eurogroup (n.r. - miniştrii de finanţe din zona euro) la finalul săptămânii viitoare, dar nimeni nu se aşteaptă la o soluţie", a spus recent Schäuble.

Negocierile dintre Grecia şi creditori (FMI şi UE), stagnează pe motiv că guvernul de la Atena, condus de premierul Alexis Tsipras, vrea să menţină cheltuielile publice la un nivel care să nu afunde şi mai mult Grecia în criză, după şase ani de recesiune.

Eşuarea negocierilor dintre Atena şi zona euro ar putea duce la intrarea în incapacitate de plată a Greciei şi chiar la ieşirea ţării din zona euro.

Surse: Grecia a cerut FMI amânarea plăţilor, dar a fost refuzată

Grecia i-a cerut în mod neoficial Fondului Monetar Internaţional (FMI) să amâne plata tranşelor din împrumutul contractat de la această instituţie în 2010, însă a fost refuzată, informează Financial Times, citând surse anonime.

Potrivit acestora, discuţiile dintre oficialii greci şi reprezentanţii FMI au avut loc la începutul lunii aprilie, dar Fondul a convins guvernul de la Atena să nu facă o cerere oficială de amânare a rambursării.

Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să achite 760 de milioane de euro către FMI.

Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

Oficiali ai FMI au afirmat, în mai multe rânduri, că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectuată numai în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de salvare, încheiat de Grecia cu Uniunea Europeană şi FMI, în 2010.

Barroso: "Riscul unui «Grexit» este mai ridicat acum"

Riscul unui aşa-numit "Grexit" (ieşire a Greciei din zona euro) este mai ridicat acum decât la începutul crizei datoriilor din zona euro, a declarat, miercuri, pentru CNBC, Jose Manuel Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene (CE), între 2004 şi 2014.

Afirmaţiile au fost făcute cu puţin timp înainte ca agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's să retrogradeze cu o treaptă calificativul datoriei Greciei, până la "CCC+", cu perspectivă negativă.

Barroso a atras atenţia asupra riscului ca Grecia să nu poată ajunge la un acord cu creditorii din zona euro, fapt ce ar creşte riscul "Grexitului"

Fostul oficial a continuat: "Executivului grec îi lipseşte experienţa, dar trebuie să înţeleagă că i se cere să se conformeze regulilor din zona euro. În acelaşi timp, celelalte 18 guverne din regiune ar trebui să arate solidaritate, deoarece poporul grec s-a confruntat cu o situaţie extrem de dificilă. Ar trebui să fie loc pentru o oarecare flexibilitate".

---

Euro a crescut cu 0,5% ieri, la ora 11.14, pe piaţa din New York, ajungând la 1,0733 dolari.

Randamentul obligaţiunilor Greciei cu maturitate în 2017 a urcat, ieri, cu 267 de puncte de bază, la 26,43%, în urma publicării informaţiilor legate de încercarea guvernului de la Atena de a amâna plăţile către FMI.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a retrogradat miercuri, cu o treaptă, ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată investiţiilor. Calificativul a fost redus la "CCC+", de la "B-", cu perspectivă negativă. Agenţia scoate în evidenţă înrăutăţirea condiţiilor economice şi financiare ale Greciei, pe fondul incertitudinii generate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi.

"Retrogradarea reflectă viziunea noastră legată de faptul că situaţia Greciei depinde de condiţii economice şi financiare favorabile. Din punctul nostru de vedere, aceste condiţii s-au înrăutăţit din cauza incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi", conform S&P, care estimează că economia elenă a scăzut cu aproape 1% în ultimele şase luni.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6867
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3098
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0072
Gram de aur (XAU)Gram de aur391.1865

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb