KEYSFIN: "Numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015"

Anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014, potrivit unui studiu KeysFin, realizat pe baza informaţiilor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, remis redacţiei.

Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

"Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016", explică analiştii de la KeysFin.

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014: "Comerţul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia românească, însă comportă şi riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurenţa acerbă influenţează decisiv evoluţia companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unităţi mici, firme cu un singur spaţiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reuşit să facă faţă concurenţei marilor jucători din domeniu care vin cu preţuri de dumping, cu oferte promoţionale, cu un marketing agresiv", potrivit studiului.

Sectorul de restaurante, iar noua legislaţie privind fumatul pare să înăsprească şi mai mult condiţiile din piaţă. Mai mult, barurile care existau din consumul de alcool şi tutun sunt cele mai afectate, iar semnalele de la investitori arată că 2016 ar putea atrage un volum record de proceduri de faliment pe acest segment, transmite sursa.

Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise, anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97). Alte 5182 de firme aflate în procedură de faliment proveneau din alte domenii de activitate.

Societăţile comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate, astfel analiştii susţin că evoluţia indicatorilor financiari cântăreşte mai mult decât experienţa de business: "Nu vechimea firmei cât calitatea rezultatelor financiare trebuie să primeze în decizia privind dezvoltarea unui contract, a unui parteneriat de business".

Cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50), conform unui studiu realizat din barometrul privind starea business-ului romanesc.