Apărarea colectivă aliată înseamnă, astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat, a spus, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis cu ocazia "Zilei NATO în România". Şeful statului a menţionat, citat de Agerpres: "Astăzi, 2 aprilie 2017, sărbătorim, ca în fiecare primă duminică a lunii aprilie, «Ziua NATO în România». Momentul marchează aderarea ţării noastre la cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie şi la o comunitate de valori şi principii, dintre care se disting respectul faţă de democraţie şi statul de drept. Astfel, de aproape un deceniu şi jumătate, cetăţenii români se bucură de cele mai puternice garanţii de securitate şi apărare din istoria noastră naţională modernă. Pentru România, NATO a devenit parte a identităţii noastre ca naţiune şi, în acelaşi timp, calea de materializare a intereselor naţionale de securitate. Alianţa a oferit României democratice şansa de a-şi valida ireversibil vocaţia democratică şi pro-occidentală".
Iohannis a arătat că parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt fundamentele politicii noastre externe, iar construcţia României puternice în Europa şi în lume este strâns legată de acestea.
"Apărarea colectivă aliată înseamnă, astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat. Alianţa Nord-Atlantică se adaptează continuu la provocările şi ameninţările pe care mediul de securitate le generează permanent, fiind capabilă să-şi conserve valorile, idealurile şi misiunea fundamentală", a menţionat preşedintele ţării.
Iohannis a reamintit faptul că la Summitul NATO de la Varşovia s-a decis consolidarea capacităţii de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianţei, iar la reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din luna mai vor fi evaluate progresele: "La Summitul NATO de anul trecut de la Varşovia, am decis să consolidăm capacitatea noastră de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianţei, astfel încât să fim mai bine pregătiţi în a genera simultan descurajarea şi apărarea, în paralel cu asigurarea deschiderii către dialog şi parteneriate cu statele care împărtăşesc valorile şi principiile comunităţii euroatlantice. Foarte curând, la reuniunea la nivel înalt NATO de la Bruxelles din luna mai a acestui an, vom evalua, împreună cu ceilalţi şefi de stat şi de guvern din statele membre, progresele din ultimul an şi vom urmări îndeaproape consolidarea relaţiei transatlantice în scopul păstrării unui mediu de securitate stabil pentru toţi cetăţenii noştri".
Şeful statului a spus că ţara noastră va continua să-şi întărească profilul credibil strategic în interiorul NATO şi a punctat că alocarea a 2% din PIB pentru apărare, "cea mai mare creştere bugetară de la aderarea efectivă", garantează faptul că România este determinată să-şi respecte angajamentele asumate.
"Suntem şi vom fi alături de aliaţii noştri în teatrele de operaţii, în structurile de comandă şi în centrele de pregătire, precum şi în structurile politico-militare unde se pun bazele securităţii colective a tuturor cetăţenilor din ţările aliate şi partenere. Vom fi acolo pentru a putea spune cu mândrie nu doar că «România este în NATO», ci şi că «NATO înseamnă şi România»", a conchis Klaus Iohannis.
MAE: "România rămâne un beneficiar al măsurilor adoptate de NATO, dar şi un contributor semnificativ"
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniază că ţara noastră rămâne un beneficiar al măsurilor adoptate de NATO, dar şi un contributor semnificativ, care participă direct atât la gestionarea ameninţărilor provenite din vecinătatea estică, a celor din vecinătatea sudică, pe dimensiunea de consolidare a posturii de descurajare şi apărare, dar şi în ceea ce priveşte proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele aliate.
Reprezentanţii ministerului de resort au transmis, într-un comunicat: "România acordă o atenţie specială consolidării NATO, pe baza unei relaţii trans-atlantice puternice, şi va continua să participe activ la formularea şi implementarea politicilor aliate. Deciziile adoptate la Summit-ul de la Varşovia, din iulie 2016, confirmă rolul cheie al NATO în actualul context internaţional, marcat de incertitudine şi numeroase provocări. Progresele semnificative obţinute în implementarea acestor decizii evidenţiază determinarea şi capacitatea statelor membre de a răspunde tuturor acestor provocări, indiferent de tipul lor sau de zona de provenienţă. Ele confirmă, totodată, importanţa parteneriatului strategic între NATO şi UE, care împărtăşesc nu numai valori, dar şi obiective comune, a căror îndeplinire depinde de o cooperare strânsă între cele două organizaţii, bazată pe principiul complementarităţii şi al valorii adăugate pe care o poate aduce fiecare dintre ele".
MAE mai subliniază că România continuă să îşi consolideze profilul de aliat de încredere şi respect construit în cei treisprezece ani de apartenenţă la NATO: "Contribuţiile la implementarea prezenţei aliate înaintate în zona Mării Negre, precum şi în Polonia, participarea la operaţiile şi misiunile NATO, cum este cea din Afganistan, sau sprijinul acordat Ucrainei, Georgiei, R. Moldova şi ţărilor partenere din Balcanii de Vest reprezintă dovezi că România îşi îndeplineşte fără ezitare angajamentele asumate în cadrul NATO, conform principiilor fundamentale ale solidarităţii aliate şi împărţirii echitabile a responsabilităţilor între statele membre. În acest spirit, România a decis ca în 2017 să aloce 2% din PIB pentru apărare, conform obiectivului asumat de aliaţi la Summit-ul din Ţara Galilor".