KLAUS IOHANNIS: "Nu cred că problema refugiaţilor se rezolvă prin ameninţarea cu sancţiuni"

Preşedintele Klaus Iohannis s-a adresat, ieri, Parlamentului spunând că nu crede că această criză a refugiaţilor prin care trece Europa poate fi rezolvată printr-o abordare birocratică sau contabilă, matematică, ci doar prin dialog deschis, prin consultarea cu statele membre, printr-o decizie consensuală, ţinând cont, sigur, de principii şi valori, de context şi de realităţi.

Domnia sa a subliniat: "Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate, despre accesul lor la educaţie, servicii de sănătate şi locuri de muncă pe termen lung. Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere, prin ameninţarea cu sancţiuni, ci de comun acord. Cred că fiecare stat membru are dreptul să acţioneze în funcţie de situaţia specifică pe care o are, conform capacităţilor şi posibilităţilor pe care le are. Acesta este punctul de vedere pe care l-am susţinut şi îl voi susţine în continuare în discuţiile pe care le voi avea cu liderii europeni".

Şeful statului a subliniat că ţara noastră se pronunţă pentru solidaritate în interiorul Uniunii Europene, că România este solidară cu statele membre afectate de această criză a refugiaţilor şi că acţionează în spiritul respectării drepturilor omului. "Consider că, mai ales acum, trebuie să respingem manifestările radicale şi să dovedim echilibru şi înţelepciune", a completat preşedintele Iohannis, precizând că în cadrul şedinţei CSAT de astăzi vor fi stabiliţi paşii pe care ţara noastră trebuie să-i facă în acest proces.

• Preşedintele cere Parlamentului o legislaţie clară, simplă şi predictibilă

Klaus Iohannis le-a transmis demnitarilor că un Parlament puternic este definit printr-o legislaţie de calitate şi raporturi funcţionale cu celelalte puteri din stat, în beneficiul cetăţeanului. Domnia sa a cerut recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului şi ca fundament al relaţiilor sociale: "O legislaţie flexibilă, elaborată în directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi durabilă în timp reprezintă fundamentul oricărui stat de drept şi trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.Parlamentul poate şi ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare şi sistematizare a legislaţiei din România, care s-o facă mai coerentă, mai stabilă şi mai predictibilă".

Preşedintele Iohannis susţine că a constatat că doar în anul 2015 asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori, iar Legea educaţiei, cea privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea administraţiei publice locale şi Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori în aceeaşi lună.

Şeful statului a subliniat că, în prezent, avem în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului şi că în acest an, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanţe simple sau de urgenţă. "Această proporţie este un bun indicator al modului în care arată relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă", a concluzionat domnia sa, menţionând: "Marile sisteme publice, educaţia şi sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente şi punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România, este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme. Consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general".

• Doi ani de dezbatere pentru strategia pe educaţie

Un alt punct abordat ieri în Parlament de către preşedinte a fost educaţia, domnia sa lansând o largă consultare publică asupra acestui sector în ţara noastră: "Experimentele de până acum ne-au arătat că nici modificările de legislaţie, în mare parte conjuncturale, nici înţelegerile pe hârtie între actorii politici, neurmate de acţiuni, nici măsurile luate cu gândul la următoarea campanie electorală nu pot conduce la transformarea profundă a educaţiei în România. Aceasta nu poate să vină exclusiv din afara sistemului, aşa cum nu poate să fie generată doar din interiorul sistemului. Nu poate desconsidera realităţile sociale şi provocările secolului XXI, nu poate ignora experienţa şi nevoile profesorilor, nici aşteptările elevilor sau ale părinţilor. Dar nu se poate înfăptui nici în absenţa voinţei politice, nici fără deciziile actorilor instituţionali, nici fără implicarea autorităţilor locale. Cu alte cuvinte, o transformare de sistem ne implică pe toţi".

Klaus Iohannis a mai declarat că în procesul de consultare îi va implica pe reprezentanţii cadrelor didactice, universităţilor, sindicatelor, asociaţiilor elevilor, studenţilor şi părinţilor, pe specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor publice, dar şi ai partidelor politice. Şeful statului consideră că într-un termen de aproximativ doi ani, în urma acestui demers, se poate găsi un numitor comun şi poate rezulta o viziune coerentă şi legislaţia cadru aferentă.