KLAUS IOHANNIS:  "Nu putem vorbi de rezultate semnificative în planul securităţii, în regiunea Mării Negre"

Securitatea regională este nu numai o problemă a statelor care aparţin strict unui anumit areal, ci o provocare pentru întreaga comunitate internaţională, mai ales atunci când conflictele evoluează radical, spre război, fie el intra sau interstatal, a declarat ieri preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, la ceremonia de deschidere a Programului Internaţional "Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil" organizat de Serviciul Român de Informaţii sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi în parteneriat cu reprezentanţii Harvard Kennedy School şi National Intelligence University.

Domnia sa a apreciat că actualul context geopolitic este unul complex, caracterizat de transformări globale şi provocări: "Într-un asemenea context, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt esenţiale pentru România. Ele reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii externe şi de securitate ale României".

În opinia preşedintelui României, consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate, o linie de conduită specifică bunei guvernări, care răspunde aşteptărilor cetăţenilor. "Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, România trebuie să-şi consolideze credibilitatea strategică", consideră Klaus Iohannis, adăugând că Marea Neagră este un spaţiu atât de convergenţă, cât şi de coliziune a intereselor ţărilor riverane, dar şi a diverşilor actori internaţionali.

"Evoluţia geopolitică şi de securitate în zona Mării Negre, poziţia geografică a regiunii, riscurile şi ameninţările la adresa stabilităţii în zonă sunt aspecte care atrag tot mai mult interesul comunităţii internaţionale. La acestea se adaugă şi elementele ce ţin de cooperarea politică, economică şi militară", a mai precizat preşedintele României, menţionând că situarea regiunii la frontierele NATO şi UE, dar şi ale Orientului Mijlociu, existenţa unor conflicte deschise sau îngheţate, criminalitatea transfrontalieră, deficitele democratice şi prezenţa unor importante resurse energetice sporesc valoarea strategică a zonei Mării Negre.

În opinia lui Klaus Iohannis, statele din Regiunea Extinsă a Mării Negre au încercat să găsească forme eficiente de colaborare, cum ar fi structurile de cooperare instituţionalizată, gen Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, dar şi structuri non-instituţionalizate precum Procesul de Cooperare Sud-Est European sau la iniţiative precum Euroregiunea Mării Negre sau Sinergia Mării Negre.

Preşedintele României spune că nu se poate vorbi, totuşi, de rezultate semnificative în planul securităţii, deoarece a lipsit o viziune integrată, iar multe iniţiative au rămas, din păcate, la stadiu de proiect.