KLAUS IOHANNIS: "Obiectivul nostru este continuarea integrării europene prin aderarea la Schengen şi Zona Euro"

Actualizare 17:09 Ponta, despre recepţia de la Cotroceni de Ziua Europei: "Mi-a zdrobit sufletul domnul Iohannis"

Fostul premier Victor Ponta a spus astăzi că îşi dorea "foarte tare" să îl vadă pe preşedintele Iohannis, iar faptul că nu l-a invitat la recepţia oferită cu prilejul Zilei Europeni "i-a zdrobit inima", transmit surse din media.

Ponta a fost întrebat cum comentează faptul că nu a fost invitat la Palatul Cotroceni, la recepţia dată de şeful statului, iar răspunsul lui a fost: "Mi-a zdrobit sufletul domnul Iohannis, aşa de tare îmi doream să-l văd".

Cu prilejul Zilei Europei, la Cotroceni este organizată în cursul zilei o recepţie.

(S.A.)

-----------

Obiectivul ţării noastre este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea la spaţiul Schengen şi la Zona Euro, a spus preşedintele Klaus Iohannis, astăzi, la recepţia de Ziua Europei de la Palatul Cotroceni.

"Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea României la spaţiul Schengen şi de asemenea la Zona Euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite, într-un moment de răscruce, un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor", a declarat Iohannis, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele a reafirmat că în cadrul UE este nevoie de mai multă viziune, coerenţă şi de mai puţină birocraţie.

"Ce poate oferi România în acest context este încredere şi parteneriat. Ca parte a Uniunii, România acţionează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democraţie şi prosperitate în interiorul şi în jurul său. Ne dorim o Uniune mai puternică şi mai unită, capabilă să ofere soluţii credibile, proiecte şi politici cu viziune pe termen lung", a spus Iohannis.

Şeful statului a susţinut că ţara naostră îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea că UE să-şi redobândească viabilitatea.

"Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă şi prosperă şi sprijinim parcursul european şi procesele de reformă în ţările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relaţia cu Republica Moldova şi susţinerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia", a spus el.

Printre marile ameninţări la adresa proiectului european, a subliniat şeful statului, se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul şi lipsa de solidaritate.

"Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentaţie este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare, care au la rândul lor consecinţe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscuri de securitate la Sudul şi Estul Europei, despre situaţia din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-şi găsească refugiul pe continentul nostru şi despre exploatarea acestui fenomen de către forţele eurosceptice, despre terorism şi despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului. Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal, cred că printre marile ameninţări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul şi lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interior, vom putea să le gestionăm mai bine şi pe cele care vin din exterior", a spus şeful statului.

Potrivit acestuia, criza refugiaţilor este în prezent "un test pe care Uniunea nu are voie să îl rateze şi care afectează întreaga construcţie".

"Pledăm în continuare pentru o soluţie comună, care să ţină cont însă şi de realităţile fiecărui stat membru. România îşi pune la dispoziţie expertiza şi resursele pentru soluţionarea acestei crize", a mai declarat şeful statului.