Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de OUG pentru graţierea unor pedepse

Actualizare 18:08 DNA nu este de acord cu proiectele de modificare a Codului penal

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu este de acord cu proiectele de modificare a Codului penal, precizând că modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată.

"Cu referire la proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin intermediul a două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată", a menţionat instituţia, într-un comunicat de presă.

DNA consideră că legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru.

Instituţia a transmis:

"La o primă analiză a proiectelor amintite, facem următoarele precizări:

MODIFICĂRI COD PENAL ŞI COD PROCEDURĂ PENALĂ

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu:

- Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

De asemenea, prin fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.

- Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.

Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecinţă şi termenul de prescripţie la 5 ani.

- Sintagma «îndeplineşte un act contrar legii» nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curţii Constituţionale a României nr.405/2016, şi va ridica aceleaşi probleme de interpretare ca şi până acum.

- Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.

Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la «Colectiv».

- Sintagma «în exercitarea atribuţiilor de serviciu» e înlocuită cu «în exercitarea serviciului». Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.

- Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanşare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situaţii care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiţiei. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecinţele de rigoare.

Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei - spre exemplu, controalele Curţii de Conturi care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile şi se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanţelor având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de conflict de interese:

- Proiectul nu lămureşte sintagma «raporturi comerciale», cum a decis Curtea Constituţională, ci elimină cu totul societăţile comerciale din textul de lege. Consecinţa este aceea că, un funcţionar va putea acorda nestingherit foloase societăţilor comerciale faţă de care acesta are sau a avut un interes.

Mai mult, Curtea Constituţională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale şi nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.

3. În ceea ce priveşte modificările cu privire la instituţia «denunţătorului»:

- modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

- În nota de fundamentare şi în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.

- În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea statul roman sa renunţe la un instrument care s-a dovedit eficient?

În foarte puţine cauze, denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb.

Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi traşi la răspundere.

PROIECT GRAŢIEREA UNOR PEDEPSE

1. Remarcăm faptul că, între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie.

2. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt graţiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupţie, pentru că multe persoane cercetate pentru infracţiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane ştiu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunţe mita.

3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreţinere vor fi graţiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârşite (lista infracţiunilor excluse de la graţiere priveşte doar graţierea totală, nu şi graţierea a jumătate din pedeapsă)".

(S.A.)

-----------

Actualizare 17:50 Nicuşor Dan anunţă că participă la protestul din Piaţa Universităţii

Liderul Uniunii Salvaţi România (USR), Nicuşor Dan, a anunţat că va participa la protestul anunţat pentru ora 18.00 în Piaţa Universităţii.

Nicuşor Dan a scris, pe pagina sa de Facebook: "E foarte grav că guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să scape politicienii de puşcărie. E un atac la statul de drept, o întoarcere a României la anii '90, un atac la viitorul occidental al României".

Potrivit liderului USR, protestele organizate azi în oraşele din ţara noastră sunt reacţia firească şi obligatorie la abuzul puterii.

Nicuşor Dan a precizat: "Prin proteste au fost oprite derapajele din Marţea Neagră (aceleaşi cu cele de azi) şi legea specială pentru Roşia Montană. Voi fi azi la ora 18 la proţesul din Piaţă Universităţii. Am reflectat mult dacă să particip sau nu, riscul fiind să fim acuzaţi de confiscare politică a protestelor".

Preşedintele USR a arătat că a decis să participe fără să dea declaraţii presei de la protest, pentru a transmite un mesaj asupra gravităţii a ce se întâmplă.

(S.A.)

----------

Actualizare 17:38 Ministerul Justiţiei: Proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codului Penal nu erau pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de astăzi

Proiectele de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) pentru graţierea unor pedepse şi pentru modificarea Codului Penal nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de astăzi, a anunţat Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.

Instituţia susţine: "Proiectele de acte normative aflate în discuţie, respectiv Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură penală şi Ordonanţa de Urgenţă pentru graţierea unor pedepse, au fost elaborate de Ministerul Justiţiei şi transmise tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, pentru avizare şi/sau transmiterea de puncte de vedere, urmând ca după parcurgerea acestei etape să fie supuse aprobării Executivului".

Ministerul reaminteşte, "pentru o corectă informare a opiniei publice", că "supra-aglomerarea penitenciarelor şi condiţiile inumane de detenţie sunt o problemă majoră" a ţării noastre.

Potrivit comunicatului, lipsa unor măsuri imediate, dar şi a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curţii Europene, dar şi la o "foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot".

Totodată, ministerul Justiţiei reaminteşte că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate şi calitate a normelor penale aflate în vigoare.

"Consecvent poziţiei exprimate chiar de la instalarea în funcţie, ministrul justiţiei, Florin Iordache, îşi reafirmă deschiderea către dialog pe toate subiectele cu impact asupra sistemului judiciar şi respinge categoric afirmaţiile potrivit cărora procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă", arată instituţia, care precizează că toate argumentele legale şi procedurale în susţinerea celor două acte normative se regăsesc în notele de fundamentare, postate pe site-ul ministerului.

"Ministrul justiţiei face un apel către toate părţile implicate în dezbaterea publică la exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate", se mai arată în comunicat.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:35 Preşedintele ICCJ, despre proiectele de ordonanţă de urgenţă: "Par cu dedicaţie"

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a declarat astăzi că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală "par să fie cu dedicaţie".

"Primul aspect pe care l-am discutat este dacă termenul care ni s-a pus la dispoziţie pentru formularea unui punct de vedere, 23 ianuarie care pare a fi o zi nelucrătoare, este suficient pentru a răspunde exigenţelor unei dezbateri publice largi, cu cei din lumea justiţiei", a spus Cristina Tarcea, după şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit News.ro.

Preşedintele instanţei supreme a adăugat că, în privinţa graţierii, trebuie văzut în ce măsură efectele acestui proiect nu vizează intimidarea luptei împotriva corupţiei.

Tarcea a precizat: "Am trimis deja materialul, spre studiu, Direcţiei legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor. Este un aviz consultativ al CSM-ului. CSM-ul fiind alcătuit totuşi din jurişti, acest aviz consultativ înseamnă un aviz de specialitate".

Întrebată dacă proiectele de ordonanţă au fost făcute "cu dedicaţie", şefa instanţei supreme a răspuns: "Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare a fi".

Preşedinta ICCJ s-a arătat îngrijorată de modul în care îşi vor face efectul ordonanţele.

Cristina Tarcea a spus: "Asta mă întreb şi eu. Deciziile Curţii Constituţionale nu sunt pronunţate săptămâna trecută, sunt pronunţate unele chiar de acum un an şi jumătate. Dosarele care sunt deja pe rol vor beneficia de dispoziţiile acestor legi. Mi-am pus problema ce se va întâmpla dacă conţinutul acestor ordonanţe de urgenţă nu va fi identic în procedura parlamentară, prin urmare, dacă se vor modifica. Asta nu este deloc un lucru lipsit de importanţă pentru că se pune problema aplicării legii penale mai favorabile".

Ea a adăugat că o soluţie mai bună ar fi fost ca modificările să fie făcute printr-un proiect de lege, nu prin ordonanţe de urgenţă.

"Sănătos ar fi să meargă în Parlament, printr-un proiect de lege, mult mai sănătos şi o soluţie juridică mult mai previzibilă şi mai clară", a precizat Tarcea.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:53 Kovesi: "De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent, de ce nu s-a comunicat?"

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că se îndoieşte de buna-credinţă a ministrului Justiţiei, Florin Iordache.

Aceasta a declarat, într-un interviu la Europa FM, că ministrul Justiţiei a promis că orice modificare a legislaţiei "va fi discutată în sistem". "Văd că şi-a încălcat această promisiune, mă aşteptam", a declarat Kovesi.

Procurorul şef-al DNA a comentat cele două acte normative anunţate astăzi de către ministrul Justiţiei, susţinând că modificările au fost făcute "în mod netransparent".

Kovesi a afirmat, citată de News.ro: "De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent, prin ordonanţă de urgenţă? De ce nu s-a comunicat? (...) Să vedem în ce sens se clarifică. Practica este unitară şi este foarte clară şi decizia CCR. Nu văd ce ar putea fi clarificat. Mă îndoiesc că este de bună credinţă (n.r. ministrul Justiţiei, Florin Iordache). Dacă este o clarificare de ce se lucrează în secret, de ce se lucrează noaptea? De ce nu este o procedură transparentă?".

Şefa DNA a precizat că nu a discutat pe această temă cu preşedintele Iohannis. Ea a adăugat: "Nu am avut o discuţie pe acest subiect cu preşedintele. Am avut o discuţie cu ministrul Justiţiei, ocazie cu care domnul ministru a promis că orice modificare se va face va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. Mă aşteptam".

(S.A.)

----------

Actualizare 15:42 Mai multe proteste anunţate în Bucureşti şi în ţară împotriva graţierii

Mai multe proteste, în câteva oraşe din ţară, împotriva tentativelor de amnistie şi graţiere au fost anunţate pe Facebook.

Comunitatea "Corupţia Ucide" a lansat proteste în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova, iar "Uniţi Salvăm" a publicat un mesaj antigraţiere şi antiamnistie, potrivit Hotnews.ro.

În descrierea eventului pentru Bucureşti, comunitatea "Corupţia Ucide" scrie: "Acesta este un event făcut în urma semnalelor privind posibila graţiere a unor fapte grave de corupţie. Va fi anulat dacă Guvernul respectă principiile şi valorile democraţiei. Data este relativă şi va fi schimbată pentru prima zi în care Guvernul ar pune în aplicare intenţiile respective".

Protestul, pus pentru întreaga perioadă 18 ianuarie - 1 februarie, are deja peste 2.000 de oameni care anunţă că participă.

Similar, comunitatea a publicat şi proteste la Cluj-Napoca şi Craiova.

Comunitatea "Unităţi Salvăm", una dintre cele mai active pagini din timpul protestelor ultimilor ani, a publicat un mesaj împotriva oricăror măsuri de graţiere şi amnistie: "Doamnelor şi domnilor guvernanţi, parlamentari, ne dăm seama că doriţi să vă scoateţi tovarăşii infractori din puşcării şi să vă ştergeţi propriile dosare penale ca şi când nici nu s-ar fi întâmplat. Simpatic, dar n-o să vă iasă. Nu vă păcăliţi pe voi înşivă, suntem atenţi la fiecare mişcare pe care o faceţi, mai ales la inginerii juridice frauduloase şi la combinaţii penale. N-are rost să vă credeţi intangibili - sunteţi doar nişte servitori ai poporului. «Public servants», cum zice englezul. Căderea din posturile înalte pe care le-aţi primit temporar e mult mai dureroasă. Societatea civilă nu a uitat nici de #colectiv, nici de #rosiamontana, nici de #domnialegii. Să nu îndrăzniţi! #Unitisalvam România de amnistie, graţiere, restauraţie, domnia penalilor!"

(S.A.)

----------

Actualizare 15:29 Valer Dorneanu, CCR: "Nu pot să anticipez şi să spun dacă este suficientă graţierea, dacă trebuie şi amnistia"

Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), a declarat astăzi că nu poate să anticipeze dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea este suficient şi a precizat că această chestiune este una "strict politică".

Chestionat dacă, în condiţiile în care există deja în Parlament o lege a graţierii, poate fi dată şi o OUG pe acelaşi obiect şi dacă este constituţional acest demers, Valer Dorneanu a afirmat, citat de Stiripesurse.ro: "Nu pot să anticipez şi să spun dacă este suficientă graţierea, dacă trebuie şi amnistia. Este o chestiune de oportunitate şi o problemă strict politică. Asta înseamnă să mă pronunţ şi să dau sfaturi guvernului sau să dau răspunsuri anticipate".

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru punerea în concordanţă cu hotărârile CCR. Proiectul de ordonanţă care a fost elaborat şi care urmează să intre în vigoare la 18 februarie vizează doar faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:18 Procurorul general: "Graţierea nu rezolvă problema criminalităţii"

Graţierea nu rezolvă problema criminalităţii, a declarat astăzi Procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Lazăr a precizat că în toată lumea există problema supraaglomerării din penitenciare şi a dat ca exemplu Franţa, care are un grad de ocupare în penitenciare de 200%, dar care "nu s-a repezit să pună în libertate infractorii", relatează News.ro.

Augustin Lazăr a spus că Ministerul Public se poziţionează ferm şi clar împotriva unor acte de clemenţă cum sunt graţierea şi amnistia, mai ales dacă sunt lipsite de transparenţă, dacă nu au fost discutate public şi nici analizate în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este garantul autorităţii judecătoreşti.

Lazăr a afirmat: "Dacă CSM nu este consultat într-o chestiune de acest gen, înseamnă că autoritatea judecătorească este neglijată, este privită ca o cantitate neglijabilă. Şi acest fapt pe mine personal mă îngrijorează, ca membru al CSM".

Întrebat dacă graţierea va rezolva problema supraaglomerării din penitenciare, aşa cum susţine ministrul Justiţiei, procurorul general a spus că justiţia română are o strategie clară, iar ea trebuie să asigure consolidarea capacităţii instituţionale a instanţelor, parchetelor, a tuturor instituţiilor care ţin de justiţie.

Procurorul general al României a susţinut: "Noi, dacă vom da dovadă de slăbiciune în acest fel, în loc să consolidăm lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate, a criminalităţii în general şi vom proceda în acest mod, dând dovadă de slăbiciune în activitatea pe care o desfăşurăm, cu acte de clemenţă, vom demonstra că instituţiile statului român sunt slabe, vom demonstra fără să o spunem, dar din materialitatea faptelor pe care le vom face, că instituţiile statului român nu pot găsi soluţia potrivită pentru a caza pe cei care au fost dovediţi că au comis infracţiuni, pentru care există hotărâri definitive de condamnare, pentru cei care se află în arest preventiv".

Augustin Lazăr a ţinut să menţioneze că în toată lumea există o astfel de problemă şi a dat ca exemplu Franţa, care are o depăşire de 200% a locurilor din penitenciare.

"Şi pentru statul francez reprezintă o problemă, dar nu s-au repezit să pună în libertate infractorii", a subliniat Lazăr.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai spus că, din studiile făcute până în prezent, rezultă că majoritatea celor care au fost puşi în libertate, într-un timp foarte scurt "revin şi dau de lucru organelor judiciare".

"Este foarte simplu, pentru oricine a făcut un studiu, graţierea şi în nici un caz amnistia nu constituie căi de rezolvare a problemei criminalităţii", a adăugat Lazăr.

Întrebat dacă a discutat cu ministrul Justiţiei şi cu CSM despre proiectele de Ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea celor două coduri (Codul penal şi cel de Procedură Penală), Lazăr a spus: "Eu nu le-am văzut, Ministerul Public nu le-a primit".

"Eu nu ştiu cine le-a putut primi să le examineze, dar noi nu le-am primit încă, până la acest moment", a precizat procurorul general al PICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:09 Procurorul general: "Dacă se face o dezincriminare, vom vedea că este făcută cu dedicaţie"

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat astăzi că, dacă se va face o dezincriminare a unor infracţiuni, se va vedea că aceasta este "cu dedicaţie".

Lazăr a mai spus că toate cauzele începute pe infracţiuni care au fost incriminate în trecut de legiuitor trebuie să mearg la instanţă sau, dacă sunt deja în judecată, să existe încredere în judecata corectă, relatează News.ro.

Întrebat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), despre intenţia Guvernului de a dezincrimina unele fapte penale, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus: "Nu mai discutăm, pentru că s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie. Punct. (...) Lucrurile sunt foarte clare şi nu aş fori să le analizez mai profund, pentru că ele sunt clare la nivelul inteligenţei publice medii, nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie".

Despre punerea în acord a unor prevederi din Codului penal şi din Codul de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, procurorul general al României a spus că Ministerul Public a făcut precizările necesare pentru fiecare dintre textele care au fost declarate neconstituţionale, respectiv pentru anumite pasaje, anumite expresii sau, de exemplu, pentru conflictul de interese.

Lazăr a precizat: "Pentru acestea, textul este în regulă. Nu avem motive să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citeşte textul. Şi la fel şi cu alte fapte".

În legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, Lazăr a spus: "Ar fi total exagerat să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer. Ar însemna că noi nu ştim ce vrem, că voinţa statului român mai întâi de a incrimina şi de a efectua anumite procese, timp îndelungat, de a instrumenta anumite cauze, nu este foarte clară".

Procurorul general al României a precizat că, în opinia sa, voinţa legiuitorului a fost foarte clară atunci când a incriminat acele fapte.

"Dacă s-au început nişte cauze, ele trebuie să meargă la instanţă sau dacă sunt pe rolul instnaţei, să avem încredere în judecătorii care le vor judeca", a mai spus Lazăr.

Şeful Ministerului Public a mai spus că vrea să facă un apel la încredere în justiţie, în condiţiile în care, din păcate, se dramatizează pe multe posturi de televiziune.

El a mai spus: "Justiţia este ceva foarte serios şi nimeni nu se gândeşte să facă altceva decât să îşi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu. Iar judecătorii şi procurorii se gândesc că, la fel cum cei care au încălcat legea, şi ei pot să răspundă, au sentimentul responsabilităţii când fac un dosar. Dar acest lucru nu prea l-am auzit în discuţiile care se poartă la posturile de televiziune".

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care au fost finalizate astăzi, unul dintre ele vizând graţierea şi celălalt hotărârile Curţii Constituţionale privind anumite fapte care trebuie să fie mai bine precizate, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la finalul şedinţei de Guvern prezidate de preşedintele Iohannis.

Iordache a declarat că cele două acte normative au fost finalizate astăzi şi au fost trimise spre consultare CSM şi celorlalte instituţii abilitate, iar în cursul acestei zile vor fi puse în dezbatere publică.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:00 PICCJ: Promovarea unor acte de genul graţierii şi amnistiei în condiţii de netransparenţă demonstreză lipsa de voinţă şi slăbiciunea autorităţilor statului în faţa criminalităţii

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie afirmă că actuala promovare a OUG privind amnistia şi graţierea "demonstreză lipsa de voinţă şi slăbiciunea autorităţilor" în faţa criminalităţii, se arată într-un comunicat de presă trimis Redacţiei.

În comunicat se precizează: "Prioritatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acest moment o reprezintă consolidarea capacităţii instituţionale în lupta împotriva criminalităţii în general şi a corupţiei şi conflictului de interese în mod specia".

Instituţia consideră că promovarea unor "acte de clemenţă de genul graţierii şi amnistiei" în "condiţii de netransparenţă" şi fără o consultare a Consiliului Superior al Magistraturii ar fi în contradicţie cu obiectivele Ministerului Public.

De asemenea, PICCJ adaugă că această abordare a legii amnistiei şi graţierii ar fi de natură să demonstreze lipsa de voinţă şi slăbiciunea autorităţilor faţă de criminalitate.

(J.F.)

-----

Actualizare 13:40 Proiect OUG: Se graţiază integral pedepsele de până la 5 ani şi parţial pentru gravide, cei peste 60 de ani şi cei bolnavi terminal

Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani, precum şi jumătate din pedeapsa femeilor însărcinate, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în fază terminală.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor sau condamnaţilor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că Ordonanţa va intra în vigoare pe data 18 februarie.

Nu beneficiază de prevederile acesteia condamnaţii au comis: infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni de omor, vătămare corporală gravă, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, acte de pedofilie, corupţie sexuală, incest, furt şi tâlhărie, ultraj, tortură, acte de represiune nedreaptă, evadare, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă, falsificarea de monedă, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, rele tratamente aplicate minorului, trafic de stupefiante, falsificarea de alimente, proxenetism, sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronic, divulgarea informaţiilor secrete de stat, cercetarea abuzivă.

Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei:

"ORDONAŢĂ DE URGENŢĂ pentru graţierea unor pedepse

În temeiul art. 115 alin. (4)şi alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. 1 (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Art. 2 Se graţiază în parte:

a) cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;

b) cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;

Art. 3 (1) Prevederile art. 1-2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;

(2) Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.

(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaţilor pentru care se graţiază potrivit art. 2 lit. a) şi b);

(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârşit următoarele infracţiuni:

A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:

1) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior şi în art. 394-412 Cod penal în vigoare;

2) infracţiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior şi în art. 188-191 Cod penal în vigoare;

3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior şi în art. 194 Cod penal în vigoare;

4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior şi în art. 195 cod penal în vigoare;

5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior şi în art. 205 cod penal în vigoare;

6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior şi în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare

7) şantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior şi în art. 207 cod penal în vigoare

8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior şi în art. 2018 cod penal în vigoare ;

9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 şi în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;

10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare

11) corupţia sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior şi în art. 221 cod penal în vigoare ;

12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior şi în art. 377 cod penal în vigoare;

13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior şi în art. 229 cod penal în vigoare;

14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior şi în art. 233 - 234 cod penal în vigoare;

15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior şi în art. 235 cod penal în vigoare, precum şi tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;

16) înşelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior şi în art 244-245 cod penal în vigoare;

17) ultrajul prevăzut de art. 239 Cod penal anterior şi în art. 257 cod penal în vigoare;

18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior şi în art. 282 cod penal în vigoare;

19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior şi în art. 283 cod penal în vigoare;

20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior şi în art. 285 cod penal în vigoare;

21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior şi în art. 286 cod penal în vigoare;

22) părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior şi în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;

23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare

24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior şi în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;

25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior şi în art 310-312 cod penal în vigoare;

26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;

27) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 285 Cod penal anterior şi în art. 314 cod penal în vigoare;

28) luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare;

29) darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare;

30) traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare;

31) cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare;

32) nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri prevăzute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;

33) relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 306 Cod penal anterior;

34) traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;

35) falsificarea de alimente sau alte produse prevăzute de art. 313 Cod penal anterior şi în art. 357 cod penal în vigoare;

36) proxenetismul prevăzut de art. 329 Cod penal anterior şi în art. 213 cod penal în vigoare;

37) constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 cod penal în vigoare;

38) racolarea minorilor în scopuri sexuale prevăzută de art 222 cod penal;

39) sclavia prevăzută de art. 209 cod penal;

40) traficul de persoane prevăzută de art. 210 cod penal;

41) traficul de minori prevăzută de art. 211 cod penal;

42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevăzută de art. 216 cod penal ;

43) folosirea prostituţiei infantile prevăzută de art. 216 alin 1 cod penal;

44) pornografia infantilă prevăzută de art. 374 cod penal;

45) fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice prevăzute de art. 249-251 cod penal;

46) traficul de migranţi prevăzută de art. 263 cod penal;

47) facilitarea şederii ilegale în România prevăzută de art. 264 cod penal

48) divulgarea informaţiilor secreta de stat prevăzută de art. 303 cod penal;

49) ultrajul judiciar prevăzut de ar. 279 cod penal;

50) cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

B. Infracţiuni reglementate de legi speciale:

1. infracţiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare

2. infracţiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;

3. infracţiunile prevăzute la art. 5 alin 1 şi alin 3 din Legea nr. 78 /2000;

4. infracţiunile prevăzute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare;

5. infracţiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările şi completările ulterioare;

6. infracţiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare;

7. infracţiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;

8. infracţiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului - Republicată

9. infracţiunile prevăzute de art 43, 44 alin 1, 46 şi 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionare corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

10. infracţiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare

11. infracţiunile prevăzute de art 3-5 şi art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

12. infracţiunile prevăzute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;

13. infractiunile prevăzute de art. 270 şi 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;

14. infracţiunile prevăzute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalităţii organizate;

15. infracţiunile prevăzutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

Art. 4 - Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execută în măsura în care nu au fost executate.

Art. 5 (1) În cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de graţiere mai favorabilă condamnatului.

(2) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată.

(3) Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative.

(4) Graţierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum şi celor care au început executarea dar ulterior s-au sustras.

(5) Persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.

(6) Nerespectarea condiţiei prevăzute de art 3, alin 2 atrage revocarea graţierii.

Art. 6 Dispoziţiile prezentei ordonaţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017.

Art.7 Prezenta ordonanţa intra in vigoare la data de 18.02.2017."

(J.F.)

-----

Actualizare 12:32 Klaus Iohannis, declaraţii după şedinţa de Guvern: "România trebuie să se menţină ca pilon de stabilitate şi predictibilitate în regiune".

Preşedintele ţării a declarat astăzi, după şedinţa de Guvern că România este un pilon de "stabilitate şi predictibilitate" în regiune. Acesta a mai menţionat că statul român va trebui să continue sa crească cheltuielile pentru Apărare până la 2% din PIB.

Iohannis a declarat: "Doresc să vă asigur că politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum. România trebuie să se menţină în regiune ca pilon de stabilitate şi de predictibilitate". Şeful de stat a subliniat că noul Guvern are o "responsabilitate" deosebită în acest sens.

Pe parcursul conferinţei de presă, acesta nu a ezitat să vorbească despre alegerile legislative din decembrie: "Noul an găseşte România cu un nou Guvern în urma alegerilor din 11 decembrie 2016 (...) Alegerile s-au desfăşurat în cel mai bun mod din punct de vedere democratic şi al organizării".

"Este bine că niciun partid extremist, rasist sau xenofob nu a intrat în executv", a mai declarat Iohannis. Din punctul său de vedere, acest lucru arată "maturitatea" scenei politice sin ţara noastră.

"Romania va trebui să continue sa crească cheltuielile pentru Apărare până la 2% din PIB", a sugerat preşedintele, referitor la strategia de finanţare a MApN.

Iohannis a mai adus în vedere că Guvernul va trebui să lucreze împreună cu SUA pentru a dezvolta dimensiunele economice ale parteneriatului economic dintre ţara noastră şi State.

(J.F.)

-----

Actualizare 11:32 Grindeanu: "Am avut discuţii cu fiecare minister în parte pentru a termina legea bugetului pănă săptămâna viitoare"

Premierul Sorin Grindeanu a declarat astăzi într-o conferinţă de presă că a purtat discuţii cu fiecare minister în parte pentru a putea trimite Parlamentului pentru aprobare Legea bugetului. Acesta a afirmat că au fost aprobate limitele de buget pentru fiecare minister în parte.

Grindeanu a spus, în cadrul conferinţei de presă: "Am avut discuţii cu fiecare minister în parte (...) şi sper să terminăm Legea bugetului până săptămâna viitoare, pentru a putea să o trimitem către Parlament (...) Au fost aprobate limitele de buget pe fiecare minister în parte".

Despre prezidarea de către Klaus Iohannis a şedinţei de Guvern, Grindeanu a afirmat: "Preşedintele ţării are dreptul de a prezida şedintele de Guvern. Asta s-a întamplat astăzi".

Premierul a declarat despre proiectele promovate de Ministerul Justiţiei (MJ): "Nu se dezincriminează abuzul în serviciu, conflictul de interese, dar se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Orice decizie a CCR este obligatorie, nu ne putem face că nu avem".

El a spus că această clarificare pe care MJ o face acum şi o transmite spre dezbatere publică este viziunea instituţiei.

"Dar nu se dezincriminează, nici în propunerile venite azi dimineaţă", a subliniat premierul.

Întrebat dacă se modifică definiţia abuzului în serviciu, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a spus că aceasta se modifică "în concordanţă cu decizia CCR".

(J.F.)

-----

Actualizare 11:05 Preşedintele Klaus Iohannis a plecat de la şedinţa de Guvern

(J.F.)

-----

Actualizare 10:06

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că amnistia şi graţierea, respectiv mondificarea Codurilor Penale nu vor fi discutate astăzi, în şedinţa de Guvern. Domnia sa a precizat că premierul şi-a luat angajamentul ca aceste subiecte să nu fie abordate peste noapte, în orice altă şedinţă de Guvern.

Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că astăzi se vor discuta lucruri de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, precum construcţia bugetară şi acordarea unei zile libere pe 23 ianuarie, pentru a face puncte cu 24 ianuarie.

Sorin Grindeanu a spus: "Aveţi ordinea de azi. Ca să eliminăm orice discuţie, noi discutăm despre lucruri aflate pe ordinea de zi. (...) Aşa că tot ce e trecut pe ordinea de zi vom discuta punct cu punct. În general e vorba despre construcţia bugetară, OUG şi HG. De asemenea, e o HG pentru 23 ianuarie ca zi liberă, să se facă punte cu ziua liberă de 24 ianuarie".

Iohannis a declarat: "Am decis, în această dimineaţă, să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuţie foarte aplicată, serioasă, cu concluzii consensuale, după care domnul prim-ministru m-a invitat să particip să prezidez această şedinţă. Cu această ocazie, vă spun că sunt foarte mulţumit de felul în care vă faceţi cu toţii datoria şi pentru mine nu e doar o plăcere, ci si o onoare să fiu aici împreună cu dumneavoastră".

Klaus Iohannis a precizat: "Sunt doi elefanţi în cameră şi nimeni nu vorbeşte despre ei: Ordonanţa de graţiere şi cea de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre ele am discutat cu premierul de dimineaţă, mi-a spus că discuţia avusese loc cu anumiţi colegi din Guvern. El mi-a spus că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară. Subliniez şi sper să fiu în asentimentul premierului, s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de Guvern".

--------

Actualizare 09:45

Iohannis şi Grindeanu au o discuţie înainte de începerea şedinţei de guvern, transmite Digi 24.

La această întâlnire participă şi ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

(M.I.)

-------

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns miercuri dimineaţă la Palatul Victoria, unde ca participa la şedinţa de Guvern.

Presa a vehiculat, potrivit Digi24, că Guvernul va adopta astăzi o OUG privind amnistia şi graţierea, în condiţiile în care ordinea de zi a Guvernului nu este publică.

HotNews a precizat, citând surse guvernamantale, că executivul va adopta, astăzi, o Ordonanţă de Urgenţă care aduce o serie de modificari importante în legislaţia penală, dar nu este clară întinderea lor.

Potrivit sursei citate ar urma să fie graţiate o serie de pedepse şi, pe lângă graţiere, tot prin OUG, Guvernul va modifica legislaţia în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, conflictul de interese şi instituţia denunţătorului.