KPMG dă "cod roşu" pentru absorbţia fondurilor europene

• România, pe ultimul loc la absorbţie în zona ECE

Rata de contractare a fondurilor structurale în ţara noastră se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre. Dar, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru anul 2012, ţara noastră se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene la finalul anului trecut. Studiul include 10 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

Raportul evidenţiază că, în perioada 2007 - 2012, aproximativ 180,9 miliarde de euro au fost disponibile pentru a fi cheltuite în vederea îmbunătăţirii coeziunii economice şi sociale. Din această perspectivă, statele membre ECE au obţinut rezultate notabile, semnând contracte de aproximativ 149 miliarde de euro, apreciază specialiştii KPMG. Această sumă reprezintă peste 80% din bugetul alocat ţărilor ECE pentru perioada 2007-2012. Cu toate acestea, rambursarea fondurilor este relativ întârziată. Până la sfârşitul anului 2012, doar ceva mai mult de jumătate din totalul sumelor contractate de ţările ECE, adică aproximativ 79,4 miliarde euro, fuseseră rambursate beneficiarilor.

Statistica realizată pe statele ECE, arată că, la finele anului trecut, România avea 70% rată de contractare şi 12% rată de absorbţie, fiind pe ultimul loc la ambele capitole. Pe primul loc la contractare este Bulgaria (100%), urmată de Letonia (94%), Estonia (91%) şi Lituania (91%). La rata de absorbţie, pe primul loc este se află, la egalitate (59%), Lituania şi Estonia, urmate de Cehia (57%) şi Letonia (56%). Bulgaria are o rată de absorbţie de 34%.

La jumătatea anului trecut, Uniunea Europeană a blocat plăţile pe majoritatea programelor operaţionale derulate de ţara noastră şi a reluat decontările la începutul acestui an.

Şerban Toader, Senior Partner KPMG România, a declarat: "Salutăm angajamentul Guvernului către reperele imprimate de Agenda 2020 şi eforturile susţinute asumate pentru semnarea, în bune condiţii, a Acordului de Parteneriat. Mai ales pe parcursul trimestrelor I şi II din 2013, autorităţile (în principal Primul-Ministru, ca vector catalizator, şi Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Marilor Proiecte) au promovat o serie de măsuri urgente şi ample, menite să înlăture situaţia de pre-suspendare existentă la nivelul unor programe, precum şi să stimuleze gradul de absorbţie. Aceste măsuri sunt extrem de binevenite, însă vor trebui susţinute cu o serie de intervenţii de remediere şi optimizare a tacticilor de implementare, precum externalizarea consultanţei tehnice, îmbunătăţirea capacităţii şi coordonării instituţionale, simplificarea şi urgentarea procedurilor actuale de achiziţii publice".

Specialiştii KPMG apreciază că absorbţia fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existenţa constrângerilor financiare (cofinanţări greu de obţinut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar şi în cazul autorităţilor publice locale), procedurile anevoioase de achiziţii care au dus la nerespectarea graficelor iniţiale de desfăşurare a activităţilor şi, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiţi de către beneficiari.

KPMG consideră că este necesară mobilizarea tuturor resurselor de decizie, la nivel guvernamental, interministerial şi al mediului de afaceri, politic şi social, pentru alinierea în interes naţional şi coagularea unei viziuni coerente şi integrate, care să proiecteze strategic şi realist, pe criterii de competitivitate şi creştere economică, priorităţile naţionale ale următoarei perioade de programare.

• MFE: "Guvernul a luat măsuri ale căror efecte se vor vedea în perioada următoare"

Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene ne-au precizat, comentând raportul KPMG: "Începând cu luna mai 2012, Guvernul a luat măsuri ale căror efecte se vor vedea în perioada următoare. Suplimentar, în acest an, au fost aplicate noi soluţii precum asigurarea constantă a resurselor necesare pentru plata beneficiarilor prin aprobarea de împrumuturi de la Trezoreria Statului, decontarea directă a facturilor pentru beneficiarii autorităţii publice şi, în prezent, se lucrează pentru a evalua rapid proiectele de finanţare depuse, respectiv pentru a verifica cererile de rambursare ale beneficiarilor".

Ei ne-au mai declarat că, în paralel, alte tipuri de măsuri implementate au dus la reluarea plăţilor, în acest an, de către Comisia Europeană pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi pe Programul Operaţional Regional. Aceste măsuri vor asigura deblocarea celorlalte două programe care sunt încă presuspendate: Programul Operaţional Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

"Toate aceste măsuri vor face ca până la sfârşitul acestui an România să se situeze în prima parte a clasamentului european din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene", susţin oficialii ministerului.

• • România riscă să nu atragă fondurile UE pentru 2014-2020 dacă nu creşte performanţa administraţiei

România riscă să nu poată utiliza fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020 dacă nu realizează şi implementează până la sfârşitul anului 2016 o strategie pentru îmbunătăţirea performanţei capacităţii administrative publice, a declarat luni Leonard Orban, fost comisar european.

"Comisia Europeană ne-a cerut deja o nouă strategie de îmbunătăţire a capacităţii administrative şi implementarea acestei strategii. Această cerinţă este o condiţie ex-ante de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Dacă până la sfârşitul lui 2016 această strategie nu va exista şi lucrurile nu vor fi semnificativ îmbunătăţite, noi vom fi supuşi inclusiv riscului de a nu utiliza pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă fondurile alocate României", a afirmat Orban la o conferinţă organizată la BNR cu tema "România în tabloul de bord al UE".

El a arătat că o capacitate administrativă scăzută generează rezultate puternic negative, reprezentând o problemă majoră a României din punctul de vedere al Comisiei Europene.

"Din păcate, măsurile de consolidare financiară luate în ultimii ani au avut, pe lângă efectele pozitive, şi efecte negative, precum continuarea scăderii performanţei administraţiei publice româneşti. Sunt multe zone unde capacitatea administrativă este fundamentală, aplicarea diferitelor politici pe diferite sectoare este esenţială. Fără o capacitate administrativă mai modernă, consolidarea le va fi mult mai greu", a spus Orban.

România avea în luna aprilie o rată de absorbţie de 13,43% pentru fonduri structurale. Suma alocată României din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este de 39,9 miliarde de euro.