Ţările cu rata cea mai redusă de contractare a fondurilor europene, la finalul anului trecut, au fost Slovacia şi România, potrivit unui studiu KPMG menit să furnizeze o imagine de ansamblu a progresului înregistrat de Cadrele Strategice Naţionale de Referinţă în apropierea sfârşitului perioadei de programare 2007-2013, în Europa Centrală şi de Est.
La sfârşitul anului 2013, programele cuprinse în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Bulgariei şi Ungariei au arătat cel mai ridicat coeficient de contractare, cuprins între 112% şi 106%, ceea ce este remarcabil şi din perspectivă diacronică, potrivit KPMG.
Studiul arată că un important factor care indică nivelul real al gestionării fondurilor UE este diferenţa dintre sumele contractate şi sumele plătite: " Cu cât este mai mică diferenţa dintre aceşti doi factori cu atât sunt mai eficient gestionate fondurile UE din perspectiva distribuţiei reale a acestora. Estonia este lider în ceea ce priveşte distribuţia fondurilor UE, cu o diferenţă de doar 19% între sumele contractate şi sumele plătite. Lituania a obţinut, de asemenea, rezultate bune (25%). Cele mai mari diferenţe între sumele contractate şi cele plătite sunt înregistrate în Bulgaria (58%) şi România (57%)".
În 2013, ţara noastră a atins un nivel de absorbţie a fondurilor UE de aproximativ 34%, sumele decontate de Comisia Europeană în aceiaşi ani atingând suma de 2,88 miliarde euro. Comparativ cu această sumă, pe întreaga perioadă cuprinsă între 2007 şi 2012, a fost atrasă o sumă de 2,2 miliarde euro, relevă studiul citat.
"Deşi în anul 2013 s-a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în rata de absorbţie a fondurilor UE, România încă se află în urma altor ţări membre UE din perspectiva ratei de absorbţie, manifestând însă o tendinţă pozitivă de recuperare a decalajului în perioada 2007-2013", consideră reprezentanţii KPMG, adăugând: "Cu toate acestea, există semnale că anul 2014 va fi mai bun decât 2013, ca rezultat al progreselor recente înregistrate de Programul Operaţional Sectorial de Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice".
Pentru noua perioadă de programare 2014-2020, cel mai mare buget de fonduri europene a fost alocat Poloniei, cu cea mai mare populaţie între ţările ECE: "Cu toate acestea, fondurile UE pe cap de locuitor au cel mai mare nivel în Slovenia. Polonia şi Republica Cehă beneficiază de aproape 50% din fondurile alocate de UE. Împreună cu Ungaria şi România, valoarea totală a fondurilor reprezintă aproape două treimi din totalul fondurilor UE alocate regiunii ECE".
Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în România, consideră că trebuie să analizăm performanţele României într-un context competitiv global şi să ne raportăm şi la rezultatele înregistrate de ţările vecine. Domnia sa a spus: "Remarcăm în continuare o serie de aspecte negative recurente care au influenţat rezultatele. Dintre acestea menţionăm întârzierile înregistrate în evaluarea cererilor de finanţare/rambursare, lipsa capacităţii tehnice/instituţionale la nivelul beneficiarilor sau proceduri de achiziţii publice ineficiente din punct de vedere al celerităţii, calităţii şi resurselor implicate".
Florin Bănăţeanu, Director pentru Consultanţă în Fonduri Europene şi Sectorul Public din cadrul KPMG România remarcă progresul înregistrat de România la capitolul îmbunătăţirii ratei de absorbţie a fondurilor europene. Potrivit domniei sale, acest rezultat trebuie susţinut în continuare de formularea şi susţinerea unor politici coerente precum şi de o mai eficientă alocare şi utilizare a fondurilor dedicate asistenţei tehnice.