Hidroelectrica a raportat un profit de 943 milioane de lei pe primele zece luni, în creştere cu 23,64% faţă de profitul brut cumulat la primele 10 luni ale anului 2013, se arată într-un comunicat remis azi redacţiei.
Potrivit sursei citate, rezultatele sunt datorate vânzărilor crescute de energie şi "controlului riguros" al costurilor de producţie impus de către administratorul judiciar Euro Insol prin planul de reorganizare.
În octombrie, Hidroelectrica a înregistrat cel mai mare profit lunar de la înfiinţarea companiei, respectiv 124 milioane de lei, arată comunicatul.
În primele 10 luni ale anului 2014, societatea a produs şi a livrat 15,5 TWh, compania estimând pentru întreg anul o producţie de minim 17,5 TWh.
Cifra de afaceri pe primele zece luni ale anului a ajuns la 2.786 miliarde lei, depăşind cu 11,24% valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, estimându-se o cifră de afaceri pe întregul an de 3,2 miliarde lei.
Prin acest rezultat financiar, reprezentanţii companiei se aşteaptă la un profit de 1.100 miliarde lei la sfârşitul acestui an, în creştere cu 22% faţă de rezultatul anului trecut şi de trei ori mai mare faţă de profitul înregistrat în 2010, când s-a înregistrat cea mai mare producţie de energie electrică realizată vreodată de Hidroelectrica, respectiv 20 TWh, mai arată sursa.
"Insolvenţa Hidroelectrica a arătat o cale, a deschis un drum şi altor societăţi care vor să se restructureze şi să se eficientizeze din punct de vedere economic. Insolvenţa Hidroelectrica a răsturnat eterna paradigmă că Statul este un prost manager. Şi companiile statului pot genera valoare, performanţă, profit şi încredere dacă sunt administrate de profesionişti. Când Statul va înţelege că managementul companiilor sale trebuie încredinţat unor oameni recomandaţi de competenţe profesionale, probitate morală, capabilităţi manageriale şi nu de carnetul de partid, atunci Statul va deveni un bun administrator. Atunci companiile statului nu vor mai genera doar arierate, şomaj, falimente sau privatizări păguboase ci vor deveni adevărate motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială. Energia alături de agricultură şi infrastructură, trebuie să reprezinte priorităţi şi imperative ale actualei guvernări. După exemplul Hidroelectrica, şi ceilalţi producători de energie trebuie să se restructureze, să-şi reducă costurile de exploatare în paralel cu creşterea gradului de retehnologizare.Toate intervenţiile statului nu-i vor putea salva dacă nu vor înţelege că într-o ecomonie de piaţă prevalează competitivitatea şi nu ajutorul de stat", a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al companiei.