LA NIVEL EUROPEAN Finanţări de aproape 18 miliarde euro prin planul de investiţii Juncker

78 de proiecte de infrastructură şi inovare, în valoare de 11 miliarde euro, au fost aprobate, până în luna iunie 2016, prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), aşa numitul plan Juncker, potrivit informaţiilor transmise de Comisia Europeană. De asemenea, au fost semnate 188 de acorduri de finanţare, pentru 147.500 de start-up-uri şi IMM-uri, în valoare de 6,7 miliarde euro. Reprezentanţii Comisiei Europene susţin că aceste două segmente vor atrage alte investiţii, de circa 106,8 miliarde euro.

Cele mai multe proiecte sunt din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (27%), pe locul doi se situează companiile mici (25%), iar locul trei este ocupat de proiectele din energie (22%).

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, a declarat, recent, că ţara noastră a trimis către Comisie, pentru finanţare prin planul Juncker, cinci proiecte din domeniul energiei şi transporturilor, care au trecut de faza de analiză şi care pot atrage finanţare de la bănci şi alţi investitori. Oficialul tehnocrat a promis că vor urma şi alte proiecte.

• Elcen vrea finanţare pentru trei proiecte

Rapoartele Comisiei Europene arată că Electrocentrale Bucureşti, Regional Air Services şi Biofarm Crucea sunt companiile care au trimis cinci proiecte cu o valoare totală de 484 milioane euro, ca să fie finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice.

Din cele cinci proiecte, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) deţine trei, valoarea de finanţare ridicându-se la 450 milioane euro.

Unul dintre proiectele trimise de către ELCEN are ca scop îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a centralei de cogenerare Grozăveşti, având o valoare estimată de 50 de milioane de euro. Proiectul constă în punerea în aplicare a unei noi unităţi de cogenerare cu ciclu combinat, care funcţionează cu gaze naturale, cu o eficienţă de aproximativ 84%.

Conform datelor, banii ar urma să vină în proporţie de 80% din credite bancare şi 20% din resurse proprii.

Alt proiect al Electrocentrale Bucureşti constă în îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a centralei termoelectrice în cogenerare (CET) Bucureşti Sud, valoarea proiectului fiind de 200 milioane euro. Pentru acest proiect, ELCEN susţine că vrea să atragă finanţări prin împrumuturi bancare.

Următorul proiect are în vedere îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a centralei termoelectrice în cogenerare CET Progresul, proiectul totalizând 200 milioane de euro, şi constă într-o unitate modernă de generare a energiei electrice pe gaz natural.

Un alt proiect transmis către finantare prin Planul Juncker este derulat de Regional Air Services, o firmă privată de taxi aerian care deţine 72,2% din comerţul de elicoptere din România, şi un altul apaţine Bio Farm Crucea, companie în domeniul agriculturii.

Regional Air Services îşi propune, prin proiectul trimis către Comisia Europeană, în valoare de 24 milioane de euro, să dezvolte un Centru de Coordonare şi Formare pentru elicoptere de căutare şi salvare pentru litoralul Mării Negre, la Aeroportul Internaţional din Tuzla, lângă Portul Constanţa.

Compania susţine că această zonă este destul de importantă, având platforme petroliere şi derulându-se un anumit trafic de nave, inclusiv turistice, care au nevoie de servicii de salvare cu elicoptere.

Bio Farm Crucea, din judeţul Constanţa, vrea să-şi dezvolte producţia de cereale organice, printr-un proiect în valoare totală de 10 milioane de euro. Compania precizează că are asigurată suma de cinci milioane de euro şi că mizează pe finanţări private şi împrumuturi de la acţionari.

Fondul European pentru Investiţii Strategice ajută finanţarea proiectelor inovative şi a infrastructurii şi proiecte ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi cu capital mediu. Mobilizarea capitalului privat reprezintă o caracteristică esenţială al EFSI. Mai mult de 85% din finanţările efectuate până în prezent au fost din surse publice şi private.

Planul Juncker, al cărui obiectiv este relansarea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în Europa, ar trebui să permită mobilizarea unor investiţii în valoare totală de 315 miliarde euro în perioada 2015-2018, prin intermediul Fondului pentru Investiţii Strategice (FEIS).

Acest fond a fost finanţat de bugetul european şi de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) cu suma iniţială de 21 miliarde euro şi este completat mai departe de investitori privaţi care doresc să finanţeze proiecte în sectoare precum energia, infrastructura sau cercetarea.

FEIS nu este un fond de investiţii clasic, în sensul în care veniturile publice sunt colectate şi alocate pe proiecte alese în urma unui proces de selecţie condus de autorităţi publice, ci este un fond de "facilitare şi multiplicare", în sensul în care fonduri publice sunt alocate pentru stimularea investiţiilor private, printr-o interfaţă îndeplinită de Banca Europeană de Investiţii.

FEIS vizează infrastructura strategică, inclusiv cea de transport, putând fi finanţate diferite tipuri de proiecte dacă aranjamentele instituţionale şi de proiect permit implicarea investitorilor străini. Aceste proiecte pot fi autostrăzi/drumuri expres, căi ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a propus prelungirea aplicării "planului Juncker" dincolo de anul 2018, după ce a apreciat că bilanţul acestei iniţiative de relansare a investiţiilor în blocul comunitar este pozitiv, conform evaluării efectuate la doi ani de la prezentarea ei, potrivit AFP, citat de Agerpres.

"Fondul european pentru investiţii strategice creează locuri de muncă şi stimulează investiţiile în economia reală în fiecare zi. Din acest motiv, propunem să fie prelungit şi după anul 2018", a afirmat într-un comunicat preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker.

La prezentarea primului bilanţ, comisarul european pentru Afaceri Economice Pierre Moscovici a precizat că "100 miliarde euro au fost deja investite în economia reală europeană, prin 64 de proiecte, iar aproape 150.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au beneficiat de noi surse de finanţare".

O opinie critică a venit însă dinspre eurodeputaţii Verzi, care estimează că "miracolul economic nu s-a produs": "Prost conceput, planul Juncker nu este decât o relocare de fonduri deja angajate şi nu poate rezolva problema deficitului structural de investiţii din sectorul public şi din cel privat".

• Document IER: "Interes redus al companiilor private pentru finanţare prin planul Juncker"

Mediul privat din ţara noastră manifestă un interes redus pentru planul Juncker, reacţie cauzată de piaţa de capital din România, potrivit studiului "Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti", realizat de Institutul European din România.

Documentul precizează: "România se confruntă cu diminuarea investiţiilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat: formarea brută de capital fix, adică bunurile achiziţionate pentru a fi folosite în procesul de producţie, a scăzut în sectorul privat cu aproape 44%, în anul 2009 faţă de anul 2008, şi cu peste 20% în sectorul public, în aceeaşi perioadă. Mai mult, în anii 2013 şi 2014, investiţiile private îşi menţin scăderea anuală, iar în anul 2014 se diminuează şi investiţiile publice, comparativ cu anul anterior. Îngrijorător este faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker. O astfel de lipsă de reacţie este cauzată, într-o bună măsură, de dezvoltarea scăzută a pieţei de capital din România, dar şi de lipsa de modalităţi prin care investitorii privaţi pot accesa fondurile puse la dispoziţie".

Potrivit acestuia, România are nevoie de resursele puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice (FEIS), pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul UE: "De pildă, faţă de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate şi educaţie primară, educaţie superioară şi formare profesională şi penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor şi inovare".

Studiul mai precizează că planul de investiţii al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investiţiilor, cu 15% în anul 2014 faţă de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investiţiilor private.

În noiembrie 2014, Guvernul Ponta a transmis la Bruxelles o listă lungă de proiecte - în principal de infrastructură, printre care şi o linie de metrou Voluntari - Bragadiru, prin Bucureşti - în valoare totală de peste 60 miliarde euro, ca să fie analizată în vederea unei viitoare finanţări prin Planul Juncker.

"Aceea a fost mai degrabă o listă de dorinţe (wish list) a statelor membre. Finanţarea EFSI acoperă proiecte private sau proiecte în parteneriat public-privat, nu guvernamentale" - a explicat vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene Jyrki Katainen, citat de Hotnews, explicând care a fost raţiunea întocmirii acelei liste şi de ce nu s-a concretizat niciun proiect de acolo.

În context, el a sugerat că promotorii români de proiecte ar putea cere finanţare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigaţii în România.

• Studiu: Planul Juncker ar creşte PIB-ul României cu 0,95 puncte procentuale pe an

Planul Juncker ar creşte produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, şi cu 4,75 puncte în cea optimistă, se arată în studiul "Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti", prezentat, în această primăvară, într-o conferinţă de presă a Institutului European din România (IER).

Documentul precizează: "Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creştere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcţiei impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creştere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creştere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susţinerea tendinţei actuale a economiei româneşti, deci la o creştere susţinută a PIB-ului de aproximativ 2,85 - 3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creştere anuală pentru 2015 şi 2016 de aproximativ 2,7 şi 2,9 procente şi încorporează noul aport investiţional".

Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rată de creştere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariţia crizei economice în România.

"În condiţiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creşterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului anual de 4,75 pp", informează sursa citată de Agerpres.

• • Vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene, critică la adresa băncilor din România

Vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a criticat la începutul lunii iunie, potrivit HotNews, băncile din România, pentru lipsa de interes faţă de creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin Planul Juncker.

Finlandezul Jyrki Katainen a participat la Forumul Economic European de la Bruxelles, organizat de Comisia Europeană, unde a dat băncile din România ca exemplu negativ pentru faptul că nu sunt dornice să semneze acorduri cu Fondul European de Investiţii (FEI), pentru a acorda întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) credite cu garanţii europene, cu dobânzi mai reduse şi în condiţii mai avantajoase, în cadrul Planului Juncker.

Katainen a explicat: "Uitaţi-vă la Bulgaria, în comparaţie cu România. În Bulgaria, trei bănci au semnat deja acorduri de finanţare prin Fondul European de Investiţii Strategice, pentru IMM-uri. Din anumite motive, nu s-a întâmplat acelaşi lucru în România, nu ştiu exact de ce. Membrii cabinetului meu au contactat deja bănci din România: «Uitaţi-vă ce fac băncile din ţările vecine, de ce nu faceţi la fel?». Deci sunt motive care ţin de factorul uman aici".

Chestionat ulterior de HotNews în legătură cu ceea ce a reclamat la adresa băncilor din România, vicepreşedintele Comisiei Europene a criticat "lipsa de interes a băncilor" pentru componenta IMM din Planul Juncker: "Cred că singura problema este lipsa de interes din partea băncilor. Ca mesaj către băncile din România, aş vrea să le transmit să se uite la oportunităţile pe care Fondul European de Investiţii Strategice li le poate oferi. Pentru că bănci din ţările vecine deja le folosesc. Şi este cea mai rapidă cale de a stimula economia României, pentru că IMM-urile iau decizii foarte rapide când vor să facă investiţii, atunci când sunt finanţate".

De asemenea, vicepreşedintele executivului european a îndemnat companiile mari din România să ceară credite de la Banca Europeană pentru Investiţii, ocolind astfel interacţiunea cu Guvernul României.

Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, la 1 iunie 2016 erau, totuşi, două bănci din România care semnaseră acorduri de intermediere a fondurilor pentru IMM-uri în cadrul Planului Juncker. Volumul alocat acestor bănci este de circa 5 milioane de euro. Spre comparaţie, în Bulgaria, o ţară de 3 ori mai mică decât România, ca populaţie, a ajuns deja la 4 bănci şi fonduri de investiţii care au semnat acorduri pentru finanţări de 9,6 milioane euro în Planul Juncker.

• • Chiper: "Parteneriat public privat pe fondurile Planului Juncker pentru reabilitarea rutei Constanţa - Mangalia"

Autorităţile române doresc un parteneriat public privat pe fondurile Planului Juncker pentru modernizarea rutei Constanţa - Mangalia, iar valoarea investiţiilor în acest sens este estimată la 160 de milioane de euro, a declarat, recent, directorul general al companiei CFR Infrastructură, Marius Chiper, citat de Agerpres.

Domnia sa a precizat: "Secţia Constanţa Mangalia este importantă pentru traficul feroviar doar în sezonul estival. În perioada de iarnă şi de toamnă-primăvară nu are încărcare, de aceea este destul de dificil de susţinut o investiţie de modernizare, pentru că nu se califică la parametrii tehnici. Noi avem un program şi dorim să intrăm într-un parteneriat public privat pe fondurile Planului Juncker. Chiar am propus un model de proiect prin care investitorii privaţi din zonă pot veni alături de noi ca să îmbunătăţim condiţiile pe această linie, inclusiv prin exploatarea ei şi prin noi capacităţi de trafic".

Marius Chiper a mai spus: "Noi avem o estimare, dar este grosieră: în jur de 160 de milioane de euro, însă nu avem un studiu de fezabilitate sau o analiză cost-beneficiu şi date de caz care să confirme această sumă. Este doar o estimare de ansamblu".

Şeful CFR SA a explicat că, în acest proiect, în PPP sunt aşteptaţi să intre parteneri cu potenţial economic interesaţi de exploatarea ulterioară a acestei linii: "Ne aşteptăm să vină partenerii cu potenţial economic care sunt interesaţi să susţină o modernizare a acestei secţii, urmată de o exploatare ulterioară a ei, pentru că se pare că pe sezonul estival această secţie are un vârf de capacitate şi justifică o astfel de investiţie, de participare la investiţie. Pot veni toţi cei care vor, dar aici este vorba despre parteneri cu putere financiară, pentru că se pare că acesta este modul de dezvoltare a capacităţilor de infrastructură în perioada următoare, după 2020: invitarea partenerilor privaţi cu potenţial, care pot accesa creditele oferite de Planul Juncker".

• • Ministerul Transporturilor a promovat la Rotterdam proiecte de infrastructură pentru finanţare prin Planul Juncker

Ministrul Transporturilor Dan Costescu a coordonat, recent, la Reuniunea Anuală TEN-T Days de la Rotterdam, promovarea celor 16 proiecte de infrastructură de transporturi ale companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care pot fi finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), ce reprezintă nucleul Planului de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker).

Un comunicat al Ministerului Transporturilor precizează: "Companiile Ministerului Transporturilor au luat parte la prezentările pe domenii, iar prin promotorii antrenaţi şi pregătiţi pentru cele 16 proiecte şi-au prezentat oferta potenţialilor investitori şi au înregistrat feedback-ul acestora. Acest lucru le va permite să-şi consolideze conceptele de proiect. Promotorii români s-au întâlnit şi cu Violeta Bulc, comisarul european pentru transporturi, care şi-a exprimat aprecierea pentru viteza cu care România a pregătit proiectele, după întâlnirea de la Conferinţa Regională privind Planul de Investiţii pentru Europa, care a avut loc la Ljubliana, în luna aprilie 2016, atunci când s-au purtat discuţiile iniţiale referitoare la fondurile EFSI".

Dintre proiectele discutate, cele din domeniul aerian se referă la extinderea Aeroportului Băneasa (renovare şi modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, staţie de carburanţi, staţie de pompieri) şi extinderea Aeroportului Otopeni (un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la reţeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente şi vehicule speciale).

În domeniul rutier, proiectele vizează construcţia Autostrăzii Craiova - Piteşti (121 kilometri), aducerea Centurii Sud Bucureşti la profil de autostradă (48 km) şi mentenanţa autostrăzilor Bucureşti - Constanţa (A2) şi Bucureşti - Piteşti (A1).

În domeniul feroviar, s-a discutat despre un pachet de investiţii pentru conectarea Bucureştiului cu zonele industriale din sud, modernizarea liniilor de cale ferată aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, modernizarea şi electrificarea liniei de cale ferată Constanţa - Mangalia (44 km), iar în domeniul naval se urmăresc proiecte ce au ca obiect construcţie cheu la Gura Canalului Dunăre - Marea Neagră - 287 metri de cheu, terminal de 1,8 ha; extindere cheu dana 85 - 89 - 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha; terminal de containere pe insula artificială - extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare (66,6 ha) şi construcţie terminal de containere de 28 ha; terminal de cereale pe insula artificială - extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare şi construcţie terminal de cereale de 18 ha; realizarea unei staţii de bunkeraj LNG - 241 m de cheu, 8 ha suprafaţă, capacitate de 5.000 - 7.500 metri cubi; Mol 3-4 - terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone - ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale şi platforma industrială Port Constanţa Sud - realizare infrastructură pe insulă (22 ha) şi pe ţărm (6 ha), cheu de 350 metri, sistem de conducte.