LA NIVEL MONDIAL "2015 va fi un an al măsurilor surpriză de politică monetară"

Reporter: Anul acesta a început cu măsuri surprinzătoare de politică monetară: mai întâi, decizia Băncii Elveţiei (SNB) de renunţare la plafonul minim impus cursului franc/euro, apoi cea a Băncii Canadei, de reducere a dobânzii cheie. Credeţi că va fi un an al surprizelor din partea băncilor centrale?

Mads Koefoed: Cred că da şi deja observăm acest lucru, după un 2014 foarte liniştit. Consider că există un potenţial de volatilităţi, în acest context. Ele au început să apară, nu doar din cauza măsurilor luate de SNB şi Bank of Canada, ci şi în aşteptarea, respectiv după recenta anunţare a programului de relaxare cantitativă de către Banca Centrală Europeană (BCE).

Vorbim, de asemenea, despre o potenţială majorare de dobândă de către Federal Reserve (FED) din SUA, care ar putea fi făcută la reuniunea de politică monetară din iunie sau poate la cea din septembrie.

Dar FOMC (n.r. Federal Open Market Committee - comisia Fed care ia decizii cu privire la dobândă) are, la rândul său, capacitatea să surprindă: poate lua o decizie mai devreme decât aşteptăm sau poate să nu ia nicio măsură anul acesta. Lipsa unei decizii în 2015 nu este estimarea mea, dar se poate întâmpla acest lucru, dacă inflaţia din SUA rămâne sub ţinta de 2%.

Mai există un risc în privinţa politicilor viitoare: sunt alegeri în mai multe ţări din Europa - Grecia, Spania, Marea Britanie, spre exemplu. În urma acestora pot apărea factori care să genereze volatilitate crescută pe pieţe.

Reporter: Care este cel mai probabil moment pentru intervenţia FED?

Mads Koefoed: Cred că luna iunie este o posibilitate, ca urmare a creşterii pieţei muncii în semestrul al doilea din 2014: a sporit numărul angajaţilor, iar şomajul s-a redus. Piaţa americană a muncii s-a îmbunătăţit, în sfârşit, ceea ce se reflectă în majoritatea indicatorilor.

Cu siguranţă, acesta este unul dintre motivele care mă fac să anticipez că FED va majora dobânzile în 2015. Dacă majorarea nu se va întâmpla decât în a doua jumătate a anului, poate în septembrie, motivul va fi inflaţia aflată sub ţinta de 2%, avută în vedere de FOMC.

Inflaţia redusă din SUA, dar şi situaţia salariilor generează printre analişti tendinţa de a anticipa că majorarea dobânzii FED va avea loc mai degrabă în luna septembrie.

Chiar dacă în decembrie au fost create 250.000 locuri de muncă în SUA, media veniturilor salariale pe oră a scăzut. FOMC este atent la evoluţia salariilor.

Reporter: Cât timp va fi resimţită pe pieţe decizia SNB? Va genera evoluţia francului, în continuare, turbulenţe la nivel global?

Mads Koefoed: Depinde cum privim lucrurile. Nu există nicio îndoială că, dacă privim la pieţe, vor mai persista efectele deciziei. Dacă privim la participanţi, inclusiv la brokeri, câţiva dintre ei au avut parte de evenimente nefericite (pierderi - n.r.) în ziua deciziei SNB.

La nivel global, cred că nu vor fi prea importante consecinţele. Economia Elveţiei este cea care va suferi cele mai multe efecte negative din cauza aprecierii francului.

Pe termen lung, efectele pe piaţă se vor atenua. Dar este posibil să mai apară situaţii similare cu cea din Elveţia: banca centrală a Danemarcei poate să renunţe la cursul de schimb fix în raport cu euro. Şi în Cehia ar putea apărea o astfel de situaţie, ţara având un plafon de curs coroană/euro. Totuşi, acestea sunt cazuri diferite. Ţările menţionate nu se confruntă cu ce s-a confuntat SNB înainte să ia decizia de renunţare la plafonul impus cursului. Nu aş compara situaţiile, dar, desigur, piaţa este atentă şi la ce se va putea întâmpla şi în alte părţi.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia cursului franc/euro anul acesta?

Mads Koefoed: Cred că vom mai asista la o apreciere uşoară anul acesta, în special din cauza fluxurilor de alte monede considerate sigure, mai puţin lichide, în Europa. Mă gândesc în special la valutele nordice, precum coroana suedeză şi, mai ales, cea norvegiană, care depinde de petrol. Aceste monede ar putea avea probleme în 2015, iar în consecinţă investiţiile s-ar putea reorienta către franc, apreciindu-l.

Reporter: BCE a anunţat, săptămâna trecută, un program de relaxare cantitativă (achiziţii de obligaţiuni) de peste 1000 miliarde euro. Vine această măsură la momentul potrivit?

Mads Koefoed: Ar fi fost mai bine să vină mai devreme, dar, în contextul actual, este bine că nu mai avem de aşteptat. Măsura este bună nu doar pentru combaterea inflaţiei reduse, care este sub zero în zona euro.

Achiziţia de bonduri guvernamentale va ajuta ţările de la periferia zonei euro, prin faptul că va reduce randamentele titlurilor şi, pe de altă parte, prin faptul că va lua titlurile garantate din mâinile băncilor, stimulând aceste instituţii să se implice mai mult în creditare, proces care lipseşte în zona euro încă de la izbucnirea crizei.

O uşoară îmbunătăţire a economiei se observă după măsurile deja implementate de BCE, precum achiziţia de titluri ABS şi obligaţiuni garantate, respectiv acordarea de credite ieftine pe termen lung (TLTRO). Intervenţiile BCE prin mai multe canale vor avea un impact pozitiv asupra economiei zonei euro.

Reporter: Care va fi mersul economiei zonei euro în 2015?

Mads Koefoed: Cred că va avea loc o uşoară redresare în regiune, în special în cea de-a doua jumătate a anului. Aştept o expansiune economică de 1% în 2015, în zona euro, de aproape două ori mai mare faţă de ceea ce am văzut în 2014. O combinaţie de factori va contribui la acest lucru: cererea internă nu mai este afectată de majorări de taxe şi de tăieri de cheltuieli, astfel că se va redresa consumul. În plus, acesta va fi stimulat de reducerea gradului de îndatorare.

Factorii externi care vor ajuta la stimularea cererii sunt scăderea euro şi a preţului petrolului. Euro a coborât în special faţă de moneda SUA, ajungând de la 1,40 dolari anul trecut, la circa 1,13 dolari zilele trecute. Euro mai slab va susţine semnificativ exporturile.

Scăderea cu 50% a preţului petrolului în ultima jumătate de an este benefică. Chiar dacă declinul preţului ţiţeiului este negativ pentru investiţiile în acest sector sau pentru profiturile companiilor de profil, reprezintă un factor pozitiv pentru economia mondială, în special pentru consumatori.

Dacă preţul petrolului se va menţine la nivelul actual, el va susţine economia şi în 2016.

Reporter: Cum va evolua cursul euro/dolar anul acesta?

Mads Koefoed: Deja am asistat la o depreciere importantă a euro, înaintea anunţului BCE privind lansarea relaxării cantitative. Date fiind situaţia aceasta şi fundamentele din SUA (deficitul comercial ar putea creşte din nou), nu anticipez un declin viitor semnificativ. Putem vedea un curs minim de 1,12 dolari/euro la sfârşitul anului, dar nu mai scăzut de atât. Poate că euro nu este moneda cea mai interesantă de urmărit ca evoluţie, anul acesta.

Reporter: Preţul petrolului s-a înjumătăţit în ultimele şase luni. În situaţia dată, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) are o atitudine corectă?

Mads Koefoed: Nu ştiu dacă este o atitudine corectă, însă aceste ţări OPEC au motivele lor. Aş spune mai degrabă că, probabil, acum sunt într-o poziţie mult mai dificilă, din cauza creşterii producţiei de ţiţei a SUA, în ultimii ani, în special a celei de şist. SUA au devenit un producător de top, nu este uşor să ignori acest lucru.

Este greu ca numai OPEC să ia decizii, în condiţiile în care organizaţia are un competitor major în SUA.

Reporter: Preţul actual al ţiţeiului este bun pentru mersul economiei mondiale?

Mads Koefoed: Da, un preţ de 50 de dolari/baril este bun pentru economie. Industria producătoare de ţiţei va fi afectată, însă pentru consumatori vine ca o reducere de taxe la nivel mondial. Mulţi euro şi dolari vor ajunge, astfel, în consum.

Reporter: Ce evoluţie anticipaţi pentru cotaţia aurului, anul acesta?

Mads Koefoed: Preţul aurului se va redresa puţin, în special cel în euro, în funcţie de evoluţiile din zonă. Nu văd niciun factor major care să ducă la o creştere importantă a preţului aurului: nu anticipez mişcări importante pe inflaţie (creştere), în condiţiile în care în SUA este aproape de zero, iar în zona euro este deflaţie.

Totodată, cred că situaţia din Grecia se va stabiliza după alegeri. Atâta vreme cât nu există argumentul inflaţiei, nici cel al unei crize, preţul acestui metal nu va fi stimulat.

Reporter: Către ce se vor orienta investitorii anul acesta, pe plan global?

Mads Koefoed: Este simplu să spunem valute, date fiind ultimele evoluţii, dar trebuie să ne uităm mai mult la bonduri, nu doar în Europa, unde sunt randamente foarte scăzute, ci şi în SUA. Acţiunile au, la rândul lor, o evoluţie bună şi anul acesta. Există posibilitatea ca investitorii să ducă banii din obligaţiunile cu randamente foarte scăzute din Europa în titluri de stat din SUA. Acţiunile americane pot fi o investiţie bună anul acesta, dar şi titlurile de stat.

Reporter:Vă mulţumesc!