LAURA RĂDUŢ, ANPC: "Băncile trebuie să vândă încredere, nu profit"

Băncile trebuie să vândă încredere, nu profit, este de părere Laura Răduţ, şef serviciu Armonizare Europeană în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

Domnia sa a avut, ieri, în cadrul unui eveniment dedicat consumatorului, un discurs dur la adresa instituţiilor de credit, apreciind că este important ca băncile să-i asculte pe consumatori, nu numai să-i audă - "să-i asculte fără să-i combată şi să-i îndepărteze".

"Vindeţi încredere, nu profit!", s-a adresat doamna Răduţ băncilor, adăugând: "Când faceţi o reclamă, nu vă gândiţi să atrageţi consumatorul, în ideea că «vede el după aceea ce are de făcut», ci explicaţi-i de la început foarte corect despre ce este vorba!

Dacă vindem un produs de genul «credit cu dobândă zero», dar ulterior vedem că dobânda zero se aplică doar la anumite magazine partenere, iar la bancomat aceasta este foarte mare, amândoi partenerii vor avea probleme - consumatorii vor observa că au costuri mai mari decât cele prezentate, iar băncile se vor afla în situaţia ca ratele să nu mai fie plătite".

În replică, Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), a avut o replică cel puţin bizară, mai ales în contextul în care evenimentul organizat de Diplomat Consult, companie pe care o administrează, a avut ca titlu "Ziua consumatorului de servicii financiare din România". Domnia sa a precizat: "Publicitatea este o artă, nu este o informare! Ea trebuie să atragă consumatorii, nu să îi informeze. Scopul reclamelor este doar de a atrage".

Laura Răduţ a reiterat că, din contră, reclamele trebuie să conţină informaţii esenţiale, arta regăsindu-se în modul de prezentare a acestora.

Domnia sa consideră că ar trebui evitate soluţiile standard şi modalităţile distructive de a rezolva conflictele dintre instituţiile financiare şi consumatori.

"Când problemele nu sunt rezolvate în cadrul discuţiilor dintre cele două părţi, se ajunge la măsuri legislative. De cele mai multe ori, conflictul poate genera progres şi poate impune o atitudine proactivă pentru rezolvarea problemelor. Sper să ne aflăm în acest punct. Întotdeauna am fost de părere că ceea ce semănăm, asta culegem".

Potrivit reprezentantului ANPC, dezvoltarea foarte rapidă a produselor bancare, modul de informare a consumatorului şi o lipsă de concordanţă între prezentarea acestor produselor şi caracteristicile lui reale, precum şi nivelul creditelor neperformante au condus la conflictul care există între consumatori şi instituţiile financiare, încă din 2008 fiind înregistrate foarte multe reclamaţii împotriva băncilor.

• Dacă Directiva ce reglementează contractele de credit nu intră în vigoare până în 21 martie, atunci vom avea infringement, spune Laura Răduţ, de la ANPC

În ultima vreme, au fost făcute demersuri semnificative pentru îndreptarea relaţiei dintre instituţiile financiare şi client, a spus Bogdan Pandelică, preşedintele ANPC, menţionând că, în perioada care urmează, aceste elemente pot fi îmbunătăţite.

Una dintre măsurile care ar urma să vină în sprijinul clienţilor este Directiva 17/2014, privind contractele de credit, care ar trebui să intre în vigoare până la data de 21 martie, adică peste 11 zile.

Doar că proiectul legislativ care ar urma să transpună Directiva Europeană se află în stadiu incipient.

Bogdan Pandelică a explicat: "Există un draft, au fost o serie de dezbateri şi vor mai fi o serie săptămâna viitoare, inclusiv cu patronatele bancare şi cu asociaţiile de consumatori. Eu sper să le încheiem. După ce va fi pusă pe site-uri o perioadă, pentru transparenţă decizională, va intra în procedura de avizare ministerială".

Domnia sa a spus că nu poate estima dacă toate avizele vor fi luate în următoarele 11 zile.

Dacă legea nu va intra în vigoare în 21 martie, UE va deschide procedura de infringement împotriva ţării noastre, după cum a explicat Laura Rădut.

Pe lângă prevederi ce presupun, printre altele, o mai mare transparenţă a băncilor şi o informare mai bună a consumatorilor de servicii financiare, noua lege va reglementa şi domeniul recuperatorilor. "Oamenii nu vor mai fi sunaţi după anumite ore, în timpul orelor de serviciu etc. Nu vor mai fi hărţuiţi şi deranjaţi. Recuperatorii nu vor mai putea folosi aceeaşi metodă ca până acum pentru recuperarea creanţelor", a subliniat şeful ANPC.

Potrivit doamnei Răduţ, reglementările din domeniul recuperatorilor de creanţe sunt naţionale, nefiind prevăzute în Directiva 17.

Nici darea în plată nu apare în Directiva Europeană, sub forma care se află acum în dezbatere, atrag atenţia reprezentanţii ANPC.

Bogdan Pandelică a declarat: "În Directiva 17 nu era scris ceva legat de darea în plată. Există o iniţiativă parlamentară şi Parlamentul este suveran".

Acesta a precizat că ANPC "susţine o iniţiativă care să îmbunătăţească relaţia dintre consumatori şi instituţiile financiare, evident cu o coerenţă socială şi cu măsuri care să fie echilibrate şi echitabile, ancorate în economia reală".

Amintim că, iniţial, ANPC prevăzuse darea în plată, în proiectul legislativ care urmează să transpună directiva, propunerea fiind eliminată din forma actuală.

Laura Răduţ a explicat: "În directivă este un articol de principiu că părţile dintr-un contract de credit pot agrea ca cedarea bunului garantat să poată stinge conflictul.

Aşa cum este prevăzută în directivă, măsura poate fi aplicată şi acum, cu acordul părţilor, deşi ştim cine are ultimul cuvânt. Parlamentul are o cu totul altă abordare, în proiectul dezbătut în prezent, care este mult mai pro-consumatoristă".

Zilele trecute, avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii Legii dării în plată, a subliniat că şi în forma iniţială a Codului Civil, aşa cum a fost aprobată de Senat în 2008, era prevăzută darea în plată, dar că forma finală, adoptată prin asumarea răspunderii, nu a mai conţinut această măsură.

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, a declarat, citat de ProTv: "În 2009, când s-au aprobat Codurile, mă refer şi la Codul Civil, România avea credibilitatea la pământ. Noi aveam acordul cu FMI şi sigur că aveam nişte constrângeri, şi atunci a fost un compromis pentru a asigura finanţarea bugetară şi a avea o stabilitate financiară în România". Legea dării în plată urmează să intre la dezbateri în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor