Legea antifumat, blocată de un amendament

Marţi, 8 decembrie, urmează să fie rediscutat în comisia de sănătate a Parlamentului Raportul la proiectul de lege care interzice fumatul în spaţiile publice închise, potrivit unor surse din piaţă. Dezbaterile se prelungesc ca urmare a opiniei Consiliului Concurenţei, care a calificat drept neconcurenţial amendamentul referitor la interzicerea "afişării" ţigărilor "în locurile obligatorii de trecere", informează surse din piaţă. În plus, membrii Comisiei de sănătate trebuie să ia în calcul şi o Directivă europeană care stabileşte că, pentru reglementările tehnice, cum e cazul amendamentului menţionat, este absolut necesară notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Dacă în termen de trei luni nu se primeşte nici o contestaţie din partea CE, prevederea se poate legifera. Situaţia se complică, însă, dacă un alt stat membru emite un aviz negativ, caz în care mai trebuie aşteptat alte trei luni. Iată cum un amendament fără nici o legătură cu obiectul legii, fumatul in locurile publice, blochează proiectul de lege.

Amendamentul, introdus în proiectul de lege fără vreo consultare publică, cu doar o seară înaintea şedinţei din 10 noiembrie, a Comisiei de Sănătate, prevede interzicerea afişării ţigărilor "în locurile obligatorii de trecere", potrivit surselor citate.

Abia după votul în Comisie, au început să apară punctele de vedere care, în mod normal, ar fi trebuit luate în calcul înainte de întocmirea Raportului (Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Concurentei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală).

Consiliul Concurenţei a cerut clarificări în privinţa amendamentului, calificându-l drept "neconcurenţial". A lipsit şi avizul Consiliului Economic şi Social, necesar din punct de vedere legal pentru orice proiect de lege. Nici Consiliul Legislativ nu s-a pronunţat pe amendamentul apărut peste noapte, după emiterea avizului pe proiectul care avea alt obiect, spun sursele din piaţă.

Din cauza presiunii exercitate de Coaliţia România Respiră, un grup constituit pe Facebook, foarte activ si gălăgios, nu s-a făcut o minimă cercetare a procedurilor legale, dat fiind că este vorba despre o prevedere de ordin tehnic, care influenţează piaţa comună europeană. Conform Directivei 98/34/CE, trebuie notificată Comisia Europeană în cazul tuturor noilor proiecte de reglementări tehnice la nivel naţional, aceasta fiind o condiţie absolut necesară pentru supunerea lor spre adoptare. Directiva permite, astfel, exprimarea opiniei asupra proiectelor de reglementări tehnice elaborate de celelalte state membre, iar administraţia publică naţională şi industriile de profil au posibilitatea de a examina legislaţia propusă de alte ţări şi de a reacţiona.

De altfel, în baza cadrului creat de Directiva menţionată, România a luat poziţie, opunându-se ferm aplicării aşa numitului "display ban" (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia.

Interesant de precizat că Parlamentul European a respins şi el, după o analiză riguroasă, în proporţie covârşitoare (80%), o măsură similară, discutată în timpul dezbaterilor pe noua Directivă a tutunului.

Ungaria, ţara vecină, unde regimul cvasi dictatorial al lui Viktor Orban e campionul măsurilor populiste dezechilibrate, se află în imposibilitatea de a aplica o altă lege cu prevederi extreme, care priveşte produsele din tutun, motivul fiind tot Directiva europeană amintită. Cunoscând procedura, mai ales că, anterior, Ungaria intervenise împotriva altor state în cazuri similare, autorităţile ungare au notificat CE. Iar notificarea n-a dus, deocamdată, nicăieri, dat fiind că Italia, Spania, Slovacia şi Italia au emis avize negative referitoare la respectivul proiect. Ungaria aşteaptă, încă din septembrie, clarificarea situaţiei.

Dincolo de aspectele de procedură decizională europeană, există şi alte probleme care împiedică implementarea amendamentului. Comercianţii susţin că, în supermarketuri, activitatea va fi paralizată, pentru că va creşte timpul de servire a clientelei. Cât va costa reamenajarea spaţiilor sau cum vor fi ascunse produsele, sunt alte întrebări fără răspuns. În magazinele mici, punctul de vânzare coincide cu casa de marcat, având drept consecinţă eliminarea comerţului legal cu ţigarete. În prezent, potrivit scrisorilor comercianţilor trimise parlamentarilor, există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează ţigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara la Digi24 că, din punct de vedere concurenţial, amendamentul ar avantaja supermarketurile, care au mai multe case de marcat şi locuri de trecere în comparaţie cu micile magazine sau chioşcuri. Proiectul nu respectă legislaţia în materie de concurenţă, dat fiind că magazinele de cartier, cu o cameră sau două, unde proprietarul îşi expune toată marfa, s-ar afla în imposibilitatea de a aplica amendamentul. În proiectul de lege nu se precizează ce reprezintă un "loc obligatoriu de trecere", astfel că pot exista anumite dificultăţi de interpretare, în special în cazul diferenţelor dintre modul în care sunt concepute magazinele cu autoservire, faţă de cele în cadrul cărora consumatorul beneficiază de asistenţa unui vânzător.

Consiliul Concurenţei consideră, de asemenea, că restrângerea vizibilităţii produselor din tutun la locul de vânzare ar putea îngheţa actualele cote de piaţă ale producătorilor, conducând la consolidarea vânzărilor de tutun în favoarea mărcilor deja consacrate, noile produse sau mărcile mai puţin cunoscute fiind în imposibilitatea de a ajunge în aria de opţiuni a consumatorilor, fapt care ar putea afecta parametrii unui mediu concurenţial normal. În plus, e o măsură care privează producătorii de una dintre ultimele posibilităţi de a comunica cu consumatorii, în acest domeniu fiind interzisă publicitatea.

Măsurile extreme, insuficient fundamentate, au dus, de regulă, la efecte opuse celor scontate. Iar iniţiatorii proiectului antifumat nu se află la prima încercare de lansare a unor astfel de prevederi, prin presiuni asupra membrilor comisiei de sănătate. Pe parcursul dezbaterilor, a fost eliminat şi amendamentul care interzicea comercializarea ţigărilor la mai puţin de 250m de unităţi de învăţământ şi medicale. O hartă a amplasării acestor unităţi demonstra că nu s-ar mai fi putut vinde produse din tutun aproape nicăieri în oraşele mari, poate doar la periferie sau la marginea drumurilor naţionale.

Piaţa neagră a ţigaretelor în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual.

Iar ţigările de contrabandă sunt, în momentul de faţă, disponibile oriunde: la colţul blocului, în piaţă, la metrou. Comerciantii spun că, dacă restricţionarea vânzărilor va fi adoptată şi va intra în vigoare la un moment dat - dacă şi după ce se va fi primit unda verde de la Comisia Europeană - comerţul ilegal va înflori, nerestricţionat de nici o prevedere referitoare la locuri de trecere, şi vom putea cumpăra mai ieftin, de contrabandă, inclusiv din spatele chioşcului. Evident, fără să ştim ce cumpărăm, pentru că nu vom mai putea distinge între produsul ilegal şi cel legal şi, spun producătorii, nici între pachetele vechi şi cele noi, care urmează sa fie modificate la anul, conform noii directive a tutunului. Preţul va face, sigur, diferenţa. Pentru pachetul legal, 80% din preţ merge la stat, sub formă de acciză şi TVA, dar iniţiatorii legii se bazează, probabil, pe patriotismul fumătorilor.

Studiile prezentate, chiar de activiştii antifumat, arată că măsurile luate până acum, de tipul avertismentelor înjositoare pentru inteligenţa consumatorilor sau pictogramelor cu impact vizual puternic nu au avut efectul scontat. Campaniile publice şi educarea populaţiei ar reprezenta, în schimb, "soluţii cu efecte reale" asupra reducerii consumului de tutun.

Producătorii arată că au existat ocazii în care parlamentarii din comisia de sănătate le-au spus: "aveţi dreptate, dar noi suntem doctori, trebuie să votăm într-un anume fel".

Unii dintre membrii Comisiei de sănătate au, însă, o viziune neutră, considerând că "măsurile trebuie să fie raţionale şi echilibrate".

Deputatul Petru Movilă, membru al Comisiei de Sănătate în mai multe legislaturi, declara la Radio Iaşi că "de aceea a fost scos amendamentul referitor la interzicerea vânzării produselor din tutun la mai puţin de 250 m şi, probabil, va fi eliminat şi acesta, privind interzicerea afişării produselor la vânzare".

Petru Movilă arată că mai e o problemă şi cu definirea "spaţiului public închis", fiind totodată de părere că şi pentru fumători (care reprezintă o minoritate de 30% din populaţia ţării) ar trebui găsită o soluţie, de genul "spaţiilor speciale".

Acesta a explicat:"Proiectul, în esenţă, vizează prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun. A trecut de comisia de sănătate, l-am susţinut şi eu, atâta timp cât prevederile se referă strict la obiectivul legii. Dar sunt şi câteva lucruri care nu au ce căuta în această propunere şi n-ar trebui prevăzute aici. De exemplu, avem o prevedere care se referă la interzicerea expunerii produselor din tutun în spaţii obligatorii de trecere. Cred că e o mare greşeală, pe care iniţiatorii au făcut-o, forţând textul legii. Eu sunt nefumător, susţin acest proiect, dar trebuie să fie corect, să se poată aplica. Nu să fie o lege care sa aducă doar beneficii de imagine, să creeze un cadru legislativ în care unii sunt protejaţi şi alţii neprotejaţi. În cazul de faţă, şi aşa concurenţa este inegală între micii proprietari de magazine şi supermarketuri. Am susţinut şi susţin această iniţiativă, dar nu poate să vină să facă ordine în alte 20 de legi, ci să reglementeze fumatul în spaţiile publice închise. Iar noi asta trebuie să facem, nu să vorbim despre cum să pună vânzătorul pe raft pachetul de ţigări. Să respectăm paşii corecţi, pentru ca legea să poată fi aplicată. Şi aşa am pierdut câteva săptămâni. Din dorinţa de a se reglementa fumatul la maximum, s-au făcut nişte greşeli din partea celor din societatea civilă, deşi nu cred că intenţionate".

Acesta a adăugat: "În acest moment, în România, există o legislaţie bună, poate nu excelentă, dar care nu se aplică nici măcar în proporţie de 50%. În multe instituţii, în spitale, în şcoli se fumează pe holuri. Dacă s-ar aplica legislaţia actuală, aşa cum este ea, sunt convins că efectele provocate de fumat ar scădea cel puţin la jumătate. Primul lucru care trebuie făcut e o educaţie serioasă pentru sănătate. De aceea, insist pentru adoptarea proiectului de lege privind reînfiinţarea cabinetelor de medicină şcolară, pentru că nu poţi să obligi un om care nu s-a spălat pe dinţi până la 25 de ani, să o facă dintr-odată. Educaţia pentru sănătate este primul pas, pentru că atunci modelele vor fi mai uşor de susţinut şi de aplicat, iar rezultatele vor fi cele pe care ni le dorim".

Marţi, parlamentarii se vor pronunţa pentru adoptarea unui proiect de lege care restricţionează raţional fumatul în locurile publice, sau vor ceda presiunilor ONG-urilor, adoptând amendamente extreme şi blocând, astfel, pentru multe luni de acum înainte, aplicarea legii.