Legea Curţii de Conturi, atacată la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la legea privind modificarea organizării şi func­ţionării Curţii de Conturi.

În privinţa obiecţiilor extrinseci, preşedintele sus­ţine că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat, deşi a fost depăşit termenul de 60 de zile stabilit pentru prima cameră sesizată.

Şeful statului afirmă că legea încalcă prevederile constituţionale privind principiul bicameralismului.

Klaus Iohannis arată: "Principiul bicameralismului a fost încălcat prin adoptarea legii de către camera decizională într-o formă substanţial diferită faţă de forma camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin jurisprudenţa constituţională".

Preşedintele Iohannis se referă în sesizare şi la obiecţiile intrinseci cum ar fi faptul că prin noul text de lege Curtea de Conturi nu mai stabileşte măsurile de urmat, ci doar le recomandă, că Parchetul este obligat să ofere informaţii Curţii cu privire la finalizarea unor dosare de urmărire penală, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale şi celor din procedura penală.

De asemenea, Klaus Iohannis susţine că modificarea legislativă instituie o adevărată subordonare a consilierilor de conturi faţă de preşedintele Curţii, deoarece acesta din urmă va stabili direct responsabilităţile fiecăruia dintre consilierii de conturi raportori.

Preşedintele Iohannis este nemulţumit că, atunci când în rapoartele Curţii de Conturi se constată exis­tenţa unor fapte penale, "consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de Preşedintele Curţii de Conturi. În termen de 10 zile de la sesizarea organelor în drept se informează entitatea auditată în scris."

În forma legii în vigoare, atribuţia de a sesiza organele în drept în cazul constatării unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale aparţinea conducătorului departamentului respectiv, adică unui consilier de conturi.

Dacă legea va fi promulgată în forma adoptată de Parlament, cele mai importante decizii ale Curţii de Conturi vor fi luate de preşedintele Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului şi apropiat al liderului PSD, Liviu Dragnea.

Practic el va decide care instituţii vor fi controlate şi va primi toate rapoartele întocmite în urma verificărilor, urmând să trimită, după aprobarea plenului, sesizări penale, acolo unde este cazul.

Comisia Europeană a atenţionat guvernul de la Bucureşti că ne va tăia fondurile europene, dacă va fi adoptat proiectul de lege prin care se limitează dras­tic atribuţiile Curţii de Conturi. În cazul în care noua lege ar fi promulgată, ţara noastră ar pierde fonduri europene în valoare de 18 miliarde euro, la care se vor adăuga plăţile directe din agricultură.