Legea privind darea în plată a locuinţei a fost adoptată de Comisia juridică

Actualizare 13:44 Legea privind darea în plată a locuinţei a fost adoptată în Comisia juridică .Legea urmează să fie trimisă în plen. Nicolae Cinteză nu a dorit să comenteze decizia parlamentarilor.

--------

Actualizare 13:34 Dezbaterile au ajuns într-un punct culminant în care băncile pun condiţii, pe care ar trebui să le îndeplinească debitorii care beneficiază de această lege, însă niciun parlamentar nu şi-a asumat un astfel de amendament.

------------

Actualizare 13:17 A început votul pe articole. Primele articole au fost aprobate

------------

Actualizare 13:16 Parlamentarii i-au cerut şefului supravegherii din BNR să-i trateze cu mai mult respect. În replică, domnul Cinteză a spus: "Nu am vrut să jignesc pe nimeni, ci vreau doar să fiţi corect informaţi şi să luaţi o decizie corectă. Că altfel cade şi Prima Casă şi celelalte credite".

• Mihai Bogza, CIS şi preşedinte Bancpost: "Nu susţinem proiectul de lege"

Mihai Bogza, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini şi preşedintele Bancpost, a precizat: "Nu susţinem acest proiect de lege, pentru că nu este însoţit de un studiu de impact. În acest an a trecut o lege privind falimentul persoanelor fizice, care va intra în vigoare de anul viitor. Mi se pare că în anumite porţiuni proiectul pe care îl discutăm azi intră în conflict cu această lege a insolvenţei persoanelor fizice. Legea mai intră în contradicţie şi cu unele prevederi ale Codului Civil. Când băncile vând cu 5-10% credite, ele vând doar acele credite pentru care nu mai există garanţii sau o posibilitate rezonabilă de a le mai recupera".

Daniel Zamfir, iniţiatorul legii, a reacţionat la declaraţiile lui Mihai Bogza, spunându-i să clarifice din partea cui vorbeşte: "Domnule Bogza, vorbiţi din partea Investitorilor Străini sau din partea Bancpost, că văd că sunteţi şi preşedinte de bancă!"

Mihai Bogza a răspuns că exprimă poziţia conducerii Consiliului Investitorilor Străini, din care face parte şi Bancpost.

--------

Actualizare 13:06 Ioan Cupşa: "Domnule Cinteză, vă rog să ne trataţi cu mai mult respect!"

Nicolae Cinteză, directorul Supravegherii din BNR: "Nu am vrut să jignesc pe nimeni ci vreau doar să fiţi corect informaţi şi să luaţi o decizie corectă. Că altfel ştiţi ce se întâmplă? Cade şi Prima Casă şi celelalte credite. Se va reduce loan to value la 45-50%, diferenţa urmând să fie acoperită de debitor! Obiectivul BNR e stabilitatea preţurilor. Dar eu răspund de Supraveghere, nu de stabilitatea preţurilor România a fost niminalizata în Consiliul Guvernatorilor că fiind printre foarte puţinele ţări care nu au scos un leu de la Stat că să capitalizeze băncile.

Avem o scădere a ratei neperformantelor, iar metodă noastră ar putea fi preluată decei de la BERD.

"Tocmai au fost pe la noi pe la bancă să se intereseze cum am făcut că să facă la fel în ţările în care operează", a spus Ioan Cupşa.

Mihai Bogza, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini, a declarat: "Nu susţinem acest proiect de lege. Nu este însoţit de un studiu de impact. Nu o analiză emoţională ci una pertinent".

Acesta a adăugat: "În acest an a fost trecută o lege privind falimentul persoanelor fizice. Legea această rămâne să între în vigoare de anul viitor. Mie mi se pare că în anumite porţiuni priiectul pe care îl discutăm azi intră în conflict cu această lege a insolvenţei persoanelor fizice

Băncile au analizat dosarele de credit pe legislaţia din acel moment Nu aveau cum anticipa schimbările legislative care urmau să apară. Legea mai intră în contradicţie şi cu unele prevederi ale Codului Civil

Când băncile vând cu 5-10% credite, ele vând doar acele credite pentru care nu mai există garanţii sau o posibilitate rezonabilă de a le mai recupera".

Daniel Zamfir, iniţiatorul legii, a spus: "D-le Bogza, dvs vorbiţi din partea Investitorilor Străini sau din partea Bancpost, că văd că sunteţi şi preşedinte de banca!".

Mihai Bogza, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini, a adăugat: "Din partea conducerii Consiliului Investitorilor Străini, din care face parte şi Bancpost!".

Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, spune: "Credem că darea în plata încalcă Constituţia, legislaţia europeană şi Codul Civil. Emoţionalul a dominat aici şi rolul nostru e să trecem de starea emoţională. În ultimii 5 ani pierderea sistemului bancar a fost de 1,6 miliarde de euro. Băncile nu câştigă din orice poziţie, aşa cum s-a spus aici."

Florin Dănescu a adăugat: "Atât la depozite cât şi la credite se bazează pe formule matematice care nu se bazează pe emoţii".

------------

Actualizare 13:13

Ioan Cupşa, vicepreşedintele Comisiei Juridice a reacţionat la declaraţiile domnului Cinteză, susţinând că acesta se dovedeşte a fi doar cinic şi nu riguros: "Domnul Cinteză ne vorbeşte despre fraieri şi că BNR nu acceptă comportamente în genul celui din filmul prezentat. Domnul Cinteză, cum şi-a îndeplinit BNR obiectivul în curgerea vremurilor? Mă raportez la ultimii 15 ani. Vă întreb, de asemenea, cum şi-a îndepinit BNR atribuţiunea de supraveghere, câtă vreme starea de fapt arată o criză a creditului ipotecar".

Şi deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii, a reacţionat la declaraţiile de astăzi ale directorului de supraveghere din BNR: "Văd că domnul Cinteză persistă în ticăloşie. Spune că rolul dânsului este să ne spună că o bancă va da faliment. Spuneţi-ne care e acea bancă, pentru ca populaţia să ştie şi să se ferească!

De ce nu ne-aţi spus înainte şi de băncile care urmau să dea faliment: Banca Albina, Bankcoop, atâtea şi atâtea bănci?

Cum a supravegheat BNR băncile care îi dădeau credite şoferului Elenei Udrea?".

Nicolae Cinteză, directorul Supravegherii din BNR, le-a răspuns parlamentarilor, precizând: "Nu am spus că există certitudinea că o bancă va falimenta, ci că există acest risc. Nu putem spune ce bancă. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla în sistemul bancar.

--------

Actualizare 12:54 Nicolae Cinteză: "BNR nu avizează proiectul în forma în care a fost prezentat"

BNR nu avizează proiectul în forma în care a fost prezentat, a susţinut Nicolae Cinteză, precizând: "Nu ştiu de ce e ticăloşie să vă spun că există riscul că o banca poate da faliment? Asta e rolul meu, să vă spun despre riscurile potenţiale. Iar dacă acea bancă va da faliment, va contamina alte trei bănci.Nu spun că acest risc se va produce, ci că el există!

Se vorbeşte că rolul Parlamentului e unul social Şi că Statul trebuie să fie unul la fel, social. Numai că în cazul asta nu plăteşte Statul, ci plătesc băncile. Nu e normal ca Statul să intervină printr-o lege în cadrul unui contract. Am făcut o listă cu primii 50 de debitori cu garanţii ipotecare. Din cei 50, 24 au restanţe foarte mari, uneori de 100%. Sunt dezvoltatori imobiliari, sunt persoane care au cumpărat a treia casă. Să-mi fie iertat, dar am impresia că se caută un fraier căruia să i se pună în braţe această problemă".

Despre filmul în care a fost prezentat în cadrul dezbaterilor, în care mai multe persoane s-au sinucis, Nicolae Cinteză a precizat: "Un preşedinte de bancă a fost înlocuit pentru un comportament pe care l-am considerat abuziv. Nu avem voie să spunem despre cine e vorba, dar vă asigur că luăm măsuri".

• Alin Iacob, AURSF: "Dreptul la dare în plată trebuie pus imediat în aplicare"

S-a spus că darea în plată ar crea un infringement la adresa României, dar părerea mea este că lucrurile nu stau chiar aşa, a spus Alin Iacob, AURSF, precizând că acest proiect răspunde dramelor consumatorilor: "În fiecare zi se produc drame, se destramă familii, rămân copii fără părinţi. Credem că legea trebuie nu doar adoptată, ci adoptată foarte rapid. Până la sfârşitul acestui an ea ar trebui promulgată de Preşedinte şi să devină aplicabilă începând din 2016".

• Bogdan Preda, CPBR: "Cazurile sociale extreme, însă ar trebui să reţineţi şi alte situaţii extreme: când cineva opreşte Ferrari-ul în faţa băncii şi îi dă bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte"

Bogdan Preda, directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare, a spus, în cadrul dezbaterilor: "Cazurile sociale extreme de mai devreme (n.r. filmuleţele în care s-au prezentat oameni care s-au sinucis din cauza creditelor la bancă) sunt cutremurătoare. Însă pentru că dumneavoastră aveţi o responsabilitate extrem de mare, ar trebui să reţineţi şi alte situaţii extreme: când cineva opreşte Ferrari-ul în faţa băncii şi îi dă bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte. Acest proiect nu exclude asemenea situaţii".

--------

Actualizare 12:42 Luminiţa Adam: "Eu am încercat să negociez creditul şi mi s-a spus să încerc la altă bancă dacă vreau negocieri!"

Deputatul Adam Luminiţa a declarat în cadrul dezbaterilor: "Oamenii au ajuns să aibă drame şi au nevoie de acest proiect. Această lege nu are cum să aducă ceva rău pentru bănci pentru că băncile şi-au luat toate garanţiile care sunt îndestulătoare. Nu văd de ce o bancă ar da faliment dacă votăm legea. Este o iluzie că ne putem negocia contractele de credit. Şi vă spun asta din experienţa personală! Eu am încercat să negociez şi mi s-a spus să încerc la altă banca dacă vreau negocieri!"

------------------

Actualizare 12:43 Laurenţiu Ţigăeru: "Nu cred că aroganţa băncilor e soluţia"

M-aş fi aşteptat ca băncile să aibă o altă atitudine, susţine deputatul Laurenţiu Ţigăeru, menţionând: "Dacă şi noi am fi aroganţi, altfel ar sta lucrurile. Vă spun ceva din postura de angajator: îmi cer oamenii salarii de 2500 de lei că au rate la credite. Eu nu pot să le dau aceşti bani pentru că nu au nicio calificare. Iar ei pleacă în afara ţării să lucreze".

--------

Actualizare 12:38 Nicolae Cinteză: "Rolul statului este unul social"

Şeful Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză, a declarat că rolul statului este unul social, dar că această lege nu este una socială şi că BNR nu ar fi împotriva ei dacă ar fi "strict socială".

--------

Actualizare 12:34 Spiritele s-au încins şi există caracterizări de genul "intervenţiile bancherilor sunt cinice şi arogante"

---------

Actualizare 12:32 Deputatul Ciprian Nica: "Băncile nu au avut nicio aplecare spre problema oamenilor"

Deputatul Nicolae-Ciprian Nica este de părere că darea în plată este necesară şi oportună, întrucât, după declanşarea crizei, avem un milion de români care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci.

Domnul Nica a precizat: "S-a spus aici că s-ar putea să avem o problema de sistem bancar dacă aplicăm această lege. Nu e adevărat. Rolul băncilor e de a fi motorul economiei. Nu numai pe plan macro, ci şi pe plan micro, de a ajuta oamenii să îşi achite creditele. Aţi cesionat creditele unor firme de recuperatori. Băncile nu au avut nicio aplecare spre problema oamenilor ca să duceţi relaţia cu clienţii în aşa fel încât să nu apară acele drame pe care le-aţi văzut" (n.r. filmuleţele în care se prezentau oameni care s-au sinucis din cauza creditelor).

• Cosmin Necula: În 2009, băncile au fost ajutate de către români, e momentul ca acest ajutor să se întoarcă"

Deputatul Cosmin Necula: "Statul are obligaţia să asigure un trăi decent cetăţenilor. Când rămâi fără casă, nu mai putem discuta de un nivel decent de trăi. În 2009, România a împrumutat bănci şi a capitalizat bănci. Practic, băncile au fost ajutate de către români. E momentul ca acest ajutor să se întoarcă".

• Deputatul Sorin Stragea: "Vreau să îl felicit pe iniţiatorul legii. Mă raliez întru totul şi vă invit să votaţi pentru acest proiect".

-------

Actualizare 12:25 Daniel Zamfir: "Guvernatorul Isărescu spunea că lanţul de încredere dintre clienţi şi bănci s-a rupt. Păi nu cumva din cauza băncilor s-a rupt acest lanţ de încredere?"

Darea în plată nu e o lege împotriva băncilor ci o lege care să le responsabilizeze, susţine deputatul Daniel Zamfir, precizând că proiectul a beneficiat de "o campanie extrem de agresivă" din partea băncilor şi a BNR: "S-a venit cu nişte argumente de o ticăloşie de neimaginat. Primul argument manipulator este că legea ar încălca Directiva. Mă miră că la nivelul BNR nu se cunoaşte ce e cu Directiva asta. Sau că legea s-ar aplică retroactiv, dar aici am să-l las pe domnul avocat Piperea să va explice cum e cu retroactivitatea. Mai vreau să mă refer la un argument foarte ticălos. Că legea ar determina falimentul unor bănci şi pierderi de 2-4 miliarde de lei. Cum să discuţi în termenii aceştia când ştim toţi că băncile au vândut portofolii întregi cu 10% din valoare? Oamenii au plătit 25% avans, au mai achitat şi din rate, iar băncile au obţinut încă 10% din vânzarea creditelor!"

Referitor la poziţia băncilor potrivit cărora darea în plată ar duce la omorârea creditării, deputatul Zamfir a precizat: "Dimpotrivă, oamenii vor avea mai multă încredere în bănci pentru că vor fi mai protejaţi. Iar băncile vor fi mai deschise şi mai responsabile. (...) Guvernatorul Isărescu spunea că lanţul de încredere dintre clienţi şi bănci s-a rupt. Păi nu cumva din cauza băncilor s-a rupt acest lanţ de încredere?

Şi mai răspund la o ticăloşie: că legea ar fi făcută pentru speculatorii imobiliari. Să mai vorbim în 2015 de rechini imobiliari? Iar cei care spun că legea nu e pentru cei care nu pot plăti arată dispreţul BNR pentru cei 800.000 de clienţi ai băncilor care nu-şi mai pot achita ratele.

Nu înţeleg de ce se plâng băncile că nu mai fac profit, dar în acelaşi timp preşedinţii lor iau câte un milion de euro pe an.

Ni s-a cerut un studiu de impact. Vă prezentăm un studiu de necesitate pe care l-am făcut. Sunt cazuri de români care s-au sinucis din cauza băncilor.

România a fost doliu naţional şi a căzut şi un guvern. Eu va întreb sincer: Sunt peste 30 de cazuri de oameni care şi-au luat viaţa, nu credeţi că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să-i ajute pe oameni astfel încât să nu-şi mai ia viaţa?"

---------

• Bancherii se opun cu vehemenţă acestui proiect

• Cinteză, BNR: "Legea privind darea în plată, aşa cum este acum redactată, nu răspunde unei probleme sociale"

• Piperea: "Legea dării în plata este pentru responsabilizarea băncilor şi nu pentru a determina pierderi sistemului bancar"

Proiectul legislativ care prevede că persoanele cu datorii la bănci ar putea ceda imobilele pe care le-au pus garanţie în momentul contractării creditelor fără să mai rămână îndatorate este dezbătut, în acest moment, de Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, speră ca acest proiect să fie aprobat astăzi, urmând ca săptămâna viitoare să fie dezbătut în plen.

Iniţiativa legislativă permite unui debitor care are unul sau mai multe imobile expuse unei executări silite să transfere de bună voie la creditor dreptul de proprietate asupra imobilului/imobilelor, în schimbul ştergerii restului datoriei. Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, procedura se derulează la notar, instanţele intervenind numai în caz de contestaţii asupra procedurii (nu şi asupra dreptului debitorului la eliberarea de datorie) şi numai dacă creditorul ignoră cu rea-credinţă oferta debitorului de dare în plată cu efect liberatoriu.

"Legea privind darea în plată, aşa cum este acum redactată, nu răspunde unei probleme sociale, ci îi avantajează pe cei care au cumpărat imobile înainte de criză, în scop speculativ, şi poate genera falimentul unei bănci", a declarat, recent, şeful Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză.

Domnia sa a precizat: "Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice, terenuri, apartamente pe scări de bloc, case de vacanţă, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obţine o sumă mai mare, dar căderea pieţei a făcut ca să nu mai poată fi vândute. Întrucât preţul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci şi cu alte bunuri pe care le deţine. Legea (privind darea în plată - n. r.) prevede transferul oricărui imobil, or, legea, aşa cum este redactată în momentul de faţă, vorbeşte de transmiterea către creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Atâta timp cât legea nu face diferenţa între tipurile de colaterale de care am vorbit în cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite - n. r.) şi un apartament în care locuieşte o familie cu doi copii şi care nu mai poate plăti creditul, mi se pare că legea asta nu este o lege bună. Cel puţin în forma în care este redactată ea acum, Legea nu numai că îi favorizează pe debitorii aceştia (speculatori - n. r.), dar va omorî şi creditarea. Băncile vor creşte avansul! Acum este 15% - 20. Va urca spre 40% - 45% lejer! Legea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat nevoie de protecţie socială".

În opinia sa, pentru sistemul bancar, în acest moment, riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească. "A fost Ordonanţa 50 (...), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a şase bănci...Pericolul acesta încă nu este îndepărtat şi, colac peste pupăză, apare acum darea în plată!", a subliniat Cinteză, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 - 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic. "Dar, dacă pică una din băncile greceşti pe darea în plată, credeţi că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (...) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem", a subliniat directorul BNR.

Cinteză a adăugat că s-a făcut o simulare a efectelor Legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment.

Pe de altă parte, oficialul băncii centrale susţine că orice unitate bancară ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate să pună la îndoială caracterul constituţional al legii.

Nicolae Cinteză a adăugat că, în prezent, creditele ipotecare pentru locuinţe reprezintă 47% din total, iar dacă se adaugă şi creditele de nevoi personale cu ipotecă se ajunge la 64%. Rata de neperformanţă pentru aceste credite atinge 6,3% - 6,4%.

• Piperea: "Cîte bănci se află în faliment virtual?"

Replica avocatului Piperea nu a întârziat să apară. Domnia sa a precizat ieri: "Conform declaraţiilor domnului Cinteză, legea dării în plată cu efect liberatoriu a imobilului ipotecat ar putea genera în sistemul bancar pierderi estimate de 4 miliarde de lei, cu consecinţa falimentului a cel puţin uneia dintre băncile care activează în România. Vă reamintiţi, desigur, că acelaşi domn Cinteză declara în Parlament, în februarie 2015, în urma evenimentului din 15 ianuarie, care a determinat explozia cursului francului elveţian că, fie în cazul în care Justiţia va dispune îngheţarea cursului, fie în cazul în care legiuitorul va emite o lege de îngheţare a cursului leu-franc sau de plafonare a acestuia, vor fi pierderi de circa 5 miliarde lei în sistemul bancar, cu consecinţa falimentului a cel puţin 4 bănci care activează în România. Evident, şi acum, ca şi atunci, «ştirea» a beneficiat de o mediatizare explozivă. Cine trebuia să ia aminte, a luat aminte - toate procesele colective judecate pînă acum au fost trîntite de justiţie exclusiv pe argumentul emoţional al fricii de faliment bancar. Iar proiectul legii plafonării cursului la creditele în valută zace, bine-mersi în Parlament, fără şanse de a mai fi luat în discuţie în această legislatura.

Prima întrebare care se ridică este: cîte bănci se află în faliment virtual, după luminile şi înţelepciunea domnului Cinteză, 4 sau doar una? Şi care sunt acele bănci, că să ştim şi noi să ne retragem depozitele de acolo, pentru a nu fi în pericol de bail-în (adică, să nu rămînem fără bani pentru că ni-i confiscă BNR pentru a salva banca falimentară, în sacrificiul drepturilor noastre)?

Dacă o întrepindere obişnuită intră în faliment şi pierzi bani din acest risc devenit realitate, cam asta e regulă jocului în capitalism şi, de aceea, nu ai a te plînge. Dar dacă falimentul este cunoscut de iniţiaţi şi ascuns de auditori, supraveghetori şi controlori, atunci asta se cheamă bancrută frauduloasă. Nu se mai cheamă capitalism, ci banditism.

Pe de altă parte, eu vreau să va supun atenţiei, chiar dacă postarea va deveni interminabilă, nişte argumente extrase din declaraţiile dlui Cinteză şi din realităţile româneşti de după instalarea crizei economice.

În 2014, pierderile totale ale sistemului bancar au fost de 4,5 mld lei. Aceste pierderi sunt înregistrate fiscal. Ele, sunt, deci reale şi nu estimate. A fost vreo banca trimisă în faliment după ce aceste pierderi au fost înregistrate fiscal? De ce ar fi mai mare riscul de faliment în cazul unei estimări de pierdere de 4 mld lei, pierdere care nu s-ar întîmplă într-un singur an, că nu ar avea cum?

Profitul operaţional cumulat pe întregul sistem bancar de anul acesta, este de 2,2 mld lei. Acest profit este suspect pînă şi pentru dl Cinteză, în condiţiile în care anul acesta nu au mai fost operate cesiuni de credite neperformante (unele dintre ele erau anunţate cu surle şi trîmbiţe în prima jumătate a anului; aşa a fost, spre exemplu, operaţiunea «Neptun» planificată de BCR, operaţiune abandonată în mod ciudat la jumătatea anului). În plus, în acest profit operaţional cumulat trebuie inclus profitul pe hîrtie de 1,5 mld lei rezultat din fuziunea Volksbank cu Banca Transilvania, fuziune care a fost un pariu personal al dlui Cinteză, aşa cum este un pariu personal al aceluiaşi funcţionar al BNR preluarea Carpatica şi Pireaus de către fondul de hedging J C Flowers.

Creditele neperformante în întregul sistem bancar sunt în prezent de 16%, conform criteriilor impuse de Autoritatea Bancară Europeană (şi de doar 12%, conform criteriilor impuse de BNR; e foarte interesantă această dublă măsură; mă întreb cine pe cine păcăleşte aici). Faţă de Italia, unde rată neperfomantei este de 35%, acest procent românesc pare decent. Dar, trebuie arătat că s-a ajuns la acest procent relativ redus doar pentru că s-au vîndut anul trecut foarte multe credite neperformante. La începutul anului 2014, totalul creditelor neperformante era de peste 28%, unele bănci avînd în zona de retail pierderi din credite neperfomante de peste 34%. Nicio bancă nu a intrat în faliment, deşi vorbim de pierderi de zeci de mld de lei rezultate din această neperfomanta.

Pe de altă parte, rată relativ redusă de neperformata este una «pe hîrtie».

Pentru a rezulta o astfel de rată de neperformanţă aparent redusă, precum şi o solvabilitate bunicică, s-au efectuat «restructurări» ale creditelor, suspecte chiar şi pentru dl Cinteză. Omul remarca săptămînă trecută că a descoperit la bănci cazuri multiple în care contractele de credit au fost amendate (modificate prin acte adiţionale) de peste 20 de ori în ultimii ani, fără că măcar dobînzile să fie achitate. Şi acestea nu sunt chestiuni punctuale, acestea reprezintă un adevărat fenomen, din moment ce dl Cinteză se simte nevoit să le facă publice. Deci, creditele neperformante sunt, de fapt, mult mai multe. Cele raportate de bănci pentru a da bine la solvabilitate nu iau în calcul aceste rostogoliri ale unor credite care, aparent, pot fi plătite, dar în realitate sunt «moarte» de mult. Iar cifra vehiculată de dl Cinteză este de-a dreptul ameţitoare : e vorba de «restructurări» de 28 de mld lei! Suma este de 7 ori mai mare decît estimarea de "pierdere" din aplicarea legii dării în plata, estimare făcută publică de acelaşi domn Cinteză, pentru a-şi putea susţine afirmaţia panicardă referitoare la falimentului a cel puţin o banca din sistem. Dl. Cinteză, în plus, spune că aceste «restructurări» sunt de faţadă. Nu există, conform dlui Cinteză, niciun eveniment important, niciun fapt care să justifice restructurarea. Ea se face "pur şi simplu [pentru] că vrea banca să-l scoată din categoria celor neperformante şi să nu mai formeze provizioane" - declaraţie dl Cinteză, în presa de astăzi.

În altă ordine de idei, reamintesc şefimii BNR că există o multitudine de executari silite finalizate cu luarea imobilului în contul creanţei sau cu parcarea acestuia într-un SPV (=societate - vehicul cu scop special) care este, de fapt, tot banca, întrucît acest SPV este deţinut în proporţie de 100% de banca, el «partajând», de regulă, aceeaşi manageri pe care îi are şi banca propriu-zisă. Preţul adjudecării acestui imobil executat silit nici măcar nu este avansat de SPV, ci tot de către banca, prin credite acordate de banca - societate-mama filialei sale. Este o operaţiune de "curăţare" a situaţiilor financiare a băncilor care seamănă cu ceea ce face baba atunci cînd bagă gunoiul sub preş fiind convinsă că face curăţenie în casă. Este, de altfel, o operaţiune juridică şi financiară ilegală, atît din perspectiva Basel ÎI, cît şi din perspectiva obligaţiilor fiscale ale băncii care, marcînd în acest fel pierderile, nu mai plăteşte nici tva, nici impozit pe profiturile pe care le externalizează. Acest comportament ilegal este fie tolerat de ani de zile de către BNR, fie ignorat (deşi treaba este un secret al lui Polichinelles), în ambele cazuri BNR fiind în culpă gravă.

În locul sefimii BNR eu nu aş lua partea acestor delincvenţi care pun în dificultate o autoritate publică a României. Eu le-aş retrage autorizaţia de funcţionare pentru ceea ce fac.

Şi, în fine, cel mai dureros aspect este cel pe care legea dării în plata cu efect liberatoriu încearcă să îl elimine. După executarea silită a casei de locuit, cu transformarea debitorului şi a familiei sale în homeless-i, onorabilă banca îşi vinde debitorul unor colectori de creanţă cu sume absolut ridicole, care ajung uneori să fie chiar şi 2% din valoarea nominală a creanţei. O casă cumpărată pe credit acum 7 ani cu 50 de mii de euro, pentru care debitorul a plătit ca avans 12.500 de euro (25% din preţ) şi încă 20.000 de euro cu titlu de dobînzi, comisioane şi (un pic de) rate, este executată silit pentru 10 mii de euro, rămînînd un rest de achitat de 40.000 de euro, că şi cînd debitorul nu ar fi plătit nimic pe acea casă. E simplu de înţeles de ce se ajunge la asta - după ce debitorul are primul incident de plata (una sau mai multe rate care nu se pot plăti integral), încep să curgă penalităţi, la infinit, aşa că oricît ar plăti debitorul, tot nu ajunge să fie la zi cu plăţile pentru a nu mai curge penalităţi, şi se întîmplă asta că într-un coşmar în care alergi cu sufletul la gură după autobuz şi nu ajungi să te urci în el înainte de a fi plecat din staţie. Unii o iau de la capăt, încercînd să prindă din mers autobuzul. Alţii clachează, punîndu-şi capăt zilelor. Şi, cu un imens cinism, restul de creanţă de de 40 de mii e euro, care produce în continuare penalităţi, este vîndut unui colector de creanţe cu 800 de euro. Pentru colectorul de creanţe, chiar şi o recuperare de 30% din această creanţă pe care banca i-o face cadou este un profit imens : de la la 800 de euro (la care s-ar putea adaugă costuri legale proprii de 5-6 euro), la 12.000 de euro, rată profitului este de 1500%. Iată pentru cine îşi pune în joc credibilitatea şefimea BNR.

Oare nu ar fi mai eficient pentru întregul sistem ca acea bancă delicventă să accepte să primească de la debitor, fie pe loc, fie în următorii 25 de ani, între 30-50% din valoarea creanţei (care, şi aşa, este umflată cu clauze abuzive şi cu penalităţi excesive)?

În final, am două veşti pentru dl Cinteză :

(i) mai multe case deţinute de bănci, direct sau prin SPV-urile proprii, înseamnă o presiune în jos pentru preţurile caselor; o ieftinire a caselor înseamnă o mai mare apetenţa a potenţialilor consumatori pentru credite bancare şi o lărgire a «plajei» celor care îşi pot permite, fără riscuri de neperformantă în executarea contractului, să ia un credit;

(ii) nimeni nu se va grăbi să îşi lase casa în mîinile unei bănci după ce a plătit 60% din valoarea ei iniţială şi după ce şi-a organizat întreaga viaţă materială şi emoţională în jurul acestei case. O va face doar dacă nu va mai avea nicio altă şansă de ieşire din captivitate. Banca, în schimb, va deveni mai atentă cu banii săi şi mai responsabilă - ştiind că oricînd debitorul îi poate lăsa casa în contul creanţei, banca va avea o altă atitudine privind restructurarea şi împărţirea poverii cu debitorul.

Legea dării în plata este pentru a determina această responsabilizare a băncilor şi nu pentru a determina pierderi sistemului bancar".

• CPBR: "Proiectul legislativ va avea consecinţe negative ireversibile asupra sistemului bancar"

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi-a exprimat "surprinderea" faţă de modalitatea "total netransparentă" de avizare favorabilă de către Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind darea în plată a imobilelor, în vederea stingerii întregii datorii. Reprezentanţii băncilor care fac parte din CPBR au trasnsmis o scrisoare deschisă referitoare la această iniţiativă legislativă atât Parlamentului României şi Administraţiei Prezidenţiale, cât şi Băncii Naţionale a României, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului. CPBR consideră: "Prin prezenta sesizare, dorim să atragem atenţia asupra faptului că, dacă va fi promulgat în actuală formă, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinţe negative ireversibile cuantificate în instabilitatea prelungită a sistemului bancar şi reducerea drastică în viitor a accesibilităţii creditelor imobiliare şi ipotecare pentru consumatorii din România, în special tinerii şi tinerele familii".