Legislaţia jocurilor de noroc la distanţă din România

În ultimii 10 ani, popularitatea jocurilor de noroc online a făcut din această industrie una dintre cele mai profitabile la nivel internaţional, fiind o importantă sursă de venituri pentru statele care au oferit un cadru legislativ mutual benefic şi atractiv pentru operatori.

În România, deşi jocurile de noroc la distanţă au fost reglementate încă din decembrie 2010, primul cadru de reglementare funcţional s-a conturat abia în urma eforturilor legislative din perioada 2015 - 2016. Rezultatul final este într-o mare măsură datorat eforturilor Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care a reformat cadrul legislativ pe baza unui dialog purtat cu toate părţile interesate, respectiv asociaţiile reprezentând operatorii de jocuri de noroc online, precum şi cu instituţiile statului implicate în urmărirea, verificarea sau sancţionarea unor activităţi conexe industriei. Cadrul actual de reglementare acoperă nevoile exprimate de părţile interesate, conducând la o creştere a acestui sector.

În prezent, putem afirma că România s-a aliniat reglementărilor din alte state de succes în acest domeniu, precum Malta, Danemarca sau Marea Britanie, având o legislaţie modernă, eficientă, corectă şi complet funcţională.

În acord cu alte opinii exprimate de părţile interesate din industrie, considerăm că legislaţia actuală poate fi în continuare îmbunătăţită. O primă îmbunătăţire ar putea fi adusă cu privire la regimul fiscal aplicabil veniturilor obţinute de către jucători din activităţile de jocuri de noroc online, respectiv prin introducerea unor norme privind reţinerea la sursă a impozitului pe venit, pentru o mai bună şi mai eficientă colectare a acestor taxe de către statul român.

De asemenea, pentru a permite dezvoltarea organică a pieţei de jocuri de noroc la distanţă şi pentru a favoriza o concurenţă sănătoasă între operatori, legiuitorul va trebui să găsească unele soluţii pentru a permite altor operatori interesaţi intrarea pe piaţa locală. O posibilitate ar fi ca legiuitorul român să aprobe o reglementare similară cu Legea Nr. 124/2015, destinată operatorilor care au pierdut scurta oportunitate oferită de această lege. Un asemenea efort ar depăşi însă capacitatea de legiferare a ONJN-ului, fiind necesar un act normativ aprobat de Parlament, care să garanteze operatorilor interesaţi exonerarea de orice răspundere penală sau fiscală, similar celei prevăzute de Legea Nr. 124/2015, chiar dacă o asemenea soluţie va fi oferită contra unor taxe mai mari decât cele prevăzute de legea din 2015.

În prezent, accelerarea dezvoltării tehnologice conduce nu doar la îmbunătăţirea serviciilor operatorilor de jocuri de noroc online, ci şi la apariţia unor noi tipuri de jocuri. Autorităţile de reglementare din domeniu au actualmente misiunea dificilă de a implementa reglementări care să acopere în mod corespunzător dezvoltarea continuă a acestei industrii.

Ultimii ani au adus în atenţia publicului mai multe produse de divertisment catalogate drept "jocuri de îndemânare", care se desfăşoară prin intermediul unor platforme online. Principalele tipuri de jocuri de acest gen sunt Daily Fantasy Sports games (DFS) şi Electronic Sports.

Deşi la această dată nu există platforme de DFS sau Electronic Sports care să fie oferite în mod activ jucătorilor români, având în vedere amploarea fenomenului şi problemele ridicate de instituţiile de reglementare din domeniu din alte jurisdicţii, considerăm utilă o analiză a acestor tipuri de joc din perspectiva legislaţiei aplicabile în România.

DFS este un joc online în care participantul îşi poate crea propria echipă virtuală, aflându-se în competiţie cu alte echipe create de ceilalţi participanţi. Echipa unui participant este construită alegând jucători reali din ligi sau competiţii existente în lumea reală. După fiecare joc, anumiţi jucători vor primi puncte pentru realizările din meciurile reale jucate (goluri, assist-uri, pase, cartonaşe, apărări de succes, etc.). Suma punctelor câştigate de toţi jucătorii unei echipe virtuale va fi rezultatul echipei respective. DFS poate fi jucat fie gratuit, fie în schimbul unei taxe de participare care oferă participantului şansa unui câştig considerabil. Premiile sunt împărţite similar sistemului de poker, suma totală fiind împărţită între cei mai buni jucători, cu excepţia comisionului reţinut de către organizator. Deşi acest tip de joc se bazează în principal pe îndemânarea jucătorului, în anumite jurisdicţii a fost asimilat jocurilor de noroc datorită existenţei unor factori asupra cărora participantul nu are niciun control.

Electronic Sports este un nou segment de jocuri online cu caracter competitiv în care doi sau mai mulţi participanţi concurează unul împotriva celorlalţi (sau în echipe), având control asupra modului de desfăşurare a jocului respectiv. Mai precis, în segmentul de Electronic Sports, concurenţii controlează unităţi sau echipe de unităţi, direcţionând acţiunile acestora în funcţie de strategia aleasă şi de propria îndemânare. Competiţiile presupun o taxă de participare din partea jucătorilor, care concurează pentru premii importante în bani. Deşi toate jocurile eSports se bazează în mare măsură pe gradul de îndemânare al jucătorului, unele jurisdicţii (precum Japonia) au asimilat unele tipuri de eSports jocurilor de noroc, fiind interzisă organizarea acestora fără o licenţă specială. De asemenea, în alte jurisdicţii a fost ridicată problema existenţei unui anumit RNG (random-number-generator) în platforma jocului, imprimând astfel jocului un element de hazard în momente critice.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin joc de noroc se înţelege acea activitate "care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: se atribuie câştiguri materiale, de regulă băneşti, ca urmare a oferirii publice de către organizator a unui potenţial câştig şi a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, câştigurile fiind atribuite în baza regulamentului de joc aprobat de Oficiul National pentru Jocuri de Noroc, denumit în continuare O.N.J.N., prin selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora" (s.n.).

Aşadar, jocul de noroc implică în principal (1) o miză din partea jucătorului, constând într-o taxă de participare; (2) un potenţial câştig pentru jucător; şi (3) o selecţie aleatorie a rezultatelor evenimentelor. Dacă aceste elemente nu sunt îndeplinite cumulativ, activitatea respectivă nu va fi considerată joc de noroc.

Primele două condiţii nu ridică mari probleme, fiind uşor de verificat de la caz la caz. Cu toate acestea, ca şi în cazul altor reglementări, legislaţia jocurilor de noroc din România nu clarifică în ce măsură intervenţia participantului în concurs afectează elementul aleatoriu al jocului respectiv, a treia condiţie fiind adesea cea dezbătută în literatura de specialitate.

Legislaţia din România nu face distincţie între diferite niveluri de hazard sau valoarea intervenţiei participantului în anumite momente. Mai precis, prin formularea largă a articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 77/2009, legiuitorul asimilează jocurilor de noroc orice activitate care implică un element de hazard, aleatoriu, indiferent de gradul de afectare a rezultatului final.

Din această perspectivă, DFS ar putea fi considerat un joc de noroc sub legea română, deoarece obţinerea rezultatelor se bazează şi pe elemente de hazard, în ciuda faptului că jocul este în principal unul bazat pe cunoştinţele şi îndemânarea participanţilor.

În ceea ce priveşte industria de eSports, deşi nu toate jocurile pot fi asimilate jocurilor de noroc, cele care includ un sistem RNG la bază, care poate influenţa unele faze ale jocului, ar putea fi considerate jocuri de noroc în măsura în care sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte posibilitatea organizării şi exploatării în mod legal a acestor tipuri noi de jocuri sub actuala reglementare, legiuitorul a prevăzut o posibilă extindere a tipurilor de jocuri din industrie, reglementând în art. 10 alin. (1) lit. (o) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 77/2009 posibilitatea obţinerii unei licenţe pentru "orice alte tipuri de jocuri de noroc, respectiv jocuri noi sau combinaţii de jocuri definite la lit. a)-n)".

În data de 24 ianuarie 2017, Malta a aprobat Regulamentul privind Jocurile de Îndemânare, prin care este reglementată obţinerea unor licenţe separate pentru jocurile bazate pe cunoştinţele şi îndemânarea jucătorilor. Noul cadru legislativ implementat în Malta acoperă nevoile de reglementare ale acestor noi tipuri de joc, fiind un model de urmat de către jurisdicţiile care vor dori să deschidă la rândul lor în mod oficial piaţa pentru asemenea activităţi.