LEGISLAŢIE - CUNESCU, BALACIU & ASOCIAŢII: "Noul pachet de legi privind achiziţiile publice nu va debloca proiectele de infrastructură"

Casa de avocatură de business Cunescu, Balaciu & Asociaţii atrage atenţia asupra modului de transpunere a Directivei europene privind achiziţiile publice în legislaţia locală. "Modul în care s-a ales să se implementeze noul pachet de legi privind achiziţiile publice preia metehne din vechea legislaţie şi nu va debloca proiectele de infrastructură, deşi scopul implementării conform Directivei europene era tocmai să fluidizeze procesul achiziţiilor publice şi evitarea blocajelor, precum cele care au afectat mari proiecte de infrastructură de atâta vreme", declară Beatrice Onica-Jarka, avocat partener la Cunescu, Balaciu & Asociaţii.

Pachetul de legi în domeniul achiziţiilor publice a fost finalizat în urma consultării publice care a avut loc în ultimele două luni. Pachetul de legi a cărei finalizare a fost anunţată pe siteul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice cuprinde două proiecte de lege şi anume: Proiectul de Lege privind achiziţiile publice şi Proiectul de lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Cele două proiecte de legi transpun legislaţia europeană în domeniu şi anume Directiva Europeana 2014/24/UE şi Directiva Consiliului 89/665/CEE şi Directiva Consiliului 92/13/CEE.

Modificările aduse în principal de Directiva Europeana 2014/24/UE în domeniul achiziţiilor publice sunt multiple şi cu efecte reformatoare în peisajul economic.

"Cele mai de interes modificări propuse de Directiva menţionată, care reflectă şi jurisprudenţa europeană în materie, sunt cele referitoare la executarea contractului de achiziţie publică şi mai ales la modificarea contractului. Rolul acestora este să elimine blocajele legislative care întârzie, aşa cum ştim prea bine, o mulţime de proiecte de infrastructură strategice", precizează Beatrice Onica-Jarka.

O chestiune extrem de controversată sub dispoziţiile actualei legislaţii de achiziţii publice este cea a modificărilor contractelor de achiziţii publice fără aplicarea unei proceduri de achiziţii noi.

Directiva 2014/24/UE (Articolul 72) vine să limpezească aceste situaţii şi reglementează strict cazurile de modificare a contractelor de achiziţie publică fără aplicarea unei proceduri de achiziţii publice.

Pentru modificările pentru lucrările suplimentare care au devenit necesare şi respectiv pentru lucrările neprevăzute, Directiva europeană precizează că nicio creştere a preţului nu poate depăşi 50% din valoarea contractului iniţial, dar în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte.

Proiectul de lege transpune însă aceste dispoziţii ale Directivei prin art. 217, într-o manieră care, deşi creează o aparenţă de fidelitate cu transpunerea Directivei, este totuşi limitată, prin raportare la repere vechi (actuala legislaţie a achiziţiilor publice).

Astfel, autorii proiectului de lege propun prin art. 220 alin.4 (c), 6, 7 (c), îngustarea aplicării pragului de 50% faţă de preţul iniţial la valoarea tuturor modificărilor, în timp ce, conform Directivei, acesta ar trebui aplicat fiecărei modicări în parte.

"O asemenea îngustare a sferei modificărilor valorice unui contract de achiziţii publice va duce în practică la aceleaşi probleme întâmpinate la aplicarea pragurilor de modificare a preţului contractelor conform actualului art. 122 lit i din OUG nr. 34/2006 şi care a blocat finalizarea unor lucrări la proiecte majore de infrastructură. Printr-o simplă nuanţă de condei, în adaptarea textului directivei europene, ajungem ca, în loc să uşurăm procesul faţă de legislaţia veche şi greoaie, să păstrăm aceleaşi bariere care îngreunează progresul şi proiectele publice", consideră Beatrice Onica Jarka.

În situaţia noului proiect de legi, modificarea ar fi de asemenea foarte limitată, având în vedere că totalitatea modificărilor nu ar trebui să depăşească 50% din valoarea iniţială a contractului. Conform Directivei europene, valoarea unei singure modificări permise ar trebui să fie de până în 50% din valoarea lucrării.

Deşi Directiva propune ca modificările să fie independente una de alta, încât valoarea permisă la o modificare să nu depindă de valorile modificărilor anterioare, transpunerea în proiectul de lege păstrează limitarea, făcând ca orice modificare să fie analizată în raport cu cele anterioare, dar şi cu cele ce ar putea urma. "Am semnalat această situaţie tocmai pentru că vorbim despre un proiect de lege, care a ajuns la Parlament şi care mai poate fi încă modificat în concordanţă cu Directiva europeană. Sperăm ca reprezentanţii legiuitorului să aibă în vedere şi aceste aspecte la momentul aprobării documentului final", mai adaugă Beatrice Onica-Jarka.