PNL cere înfiiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care Guvernul Ponta a apărat interesele naţionale în ceea ce priveşte recuperarea celor 600 milioane de dolari datorii de la Rompetrol. Solicitarea a fost semnată de 95 de parlamentari de la Grupul parlamentar al PNL, deputaţi DP, deputaţi PC-PLR şi deputaţi neafiliaţi aparţinând PSRO, conform unui comunicat remis redacţiei.
Deputatul Andreea Paul a declarat: "Ucenicul Ponta îşi depăşeşte maestrul Năstase în escrocheria Rompetrol. De ce statul român nu a încasat niciun leu din datoriile Rompetrol sub Guvernul Ponta? Cum au votat reprezentanţii statului român în AGA Rompetrol SA când s-a luat decizia intrării în insolvenţă? Care sunt companiile îndatorate statului român care vor beneficia de acelaşi tratament şi mecanism de ştergere a datoriilor? De ce premierul Victor Ponta nu a salvat Oltchim şi un oraş întreg, Râmnicu Vâlcea, în acelaşi fel în care a procedat cu Rompetrol? Oltchim are o poziţie strategică şi e o industrie aducătoare de profit. Cele 600 de milioane de dolari datorii încă neîncasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim".
Liberalii l-au acuzat pe Victor Ponta că în problema Rompetrol, în cunoştinţă de cauză, ilegal şi minţind de mai multe ori, nu a apărat interesul statului român, motiv pentru care nu s-a încasat niciun leu la buget din datoria de 516 milioane de euro.
Andreea Paul susţine că şi crearea fondului de investiţii de un miliard de euro s-a dovedit un fum în ochii tuturor. Domnia sa acuză că Rompetrol a fost avantajată de două ori în 10 ani, de către prim-miniştrii Adrian Năstase şi Victor Ponta: "În septembrie 2003, datoriile Rompetrol către statul român se ridicau la 570 de milioane de euro din neplata impozitelor şi taxelor. Premierul Adrian Năstase a luat decizia să transforme aceste datorii în obligaţiuni, în 2003, prin lege. În august 2010, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de 7 ani pentru răscumpărarea obligaţiunilor sau pentru conversia lor în acţiuni, Rompetrol a înţeles să achite o tranşă de 54 de milioane euro din datoria iniţială. Astfel, a rămas în discuţie o datorie nerăscumparată de statul român de 516 milioane euro, adică aproape 600 de milioane dolari. Pe baza Codului de procedură fiscală, în septembrie 2010, ANAF a impus măsuri asiguratorii pe bunurile şi acţiunile societăţii. Rompetrol a atacat decizia în instanţă la Tribunalul Constanţa. Primul ministru Victor Ponta a renunţat la aceste litigii ale statului român pentru recuperarea datoriilor de la Rompetrol, prin suspendarea procesului cu câteva zile înainte de decizia definitivă a instanţei şi prin semnarea unui memorandum de înţelegere cu grupul privind vânzarea unui pachet de acţiuni deţinut la Petromidia şi privind înfiinţarea unui fond de investiţii de un miliard de euro".
Andreea Paul susţine că memorandumul a fost atât de prost făcut de către Guvernul Ponta încât nu prevede vreun termen ca acţionarul majoritar al Rompetrol - KazMunayGaz din Kazahstan - să-şi îndeplinească promisiunile şi nici vreo clauză sancţionatorie în cazul nerespectării acestor angajamente.
Anul acesta, la sfârşitul lunii mai, Rompetrol SA a cerut intrarea în insolvenţă, dar a fost refuzată de Tribunalul Bucureşti în primă instanţă. "Dacă s-ar fi cerut insolvenţa cu măsurile asiguratorii sau sechestru puse de ANAF asupra Rompetrol, s-ar fi schimbat rolul statului român în recuperarea datoriilor", consideră domnia sa.
După cererea de intrare în insolvenţă, după presiunea publică de peste doi ani de zile, Guvernul Ponta a anunţat abia acum demararea licitaţiei publice, mai spune deputatul liberal, care a adăugat că procedura de licitaţie va dura cel putin 10 luni, eventual rămânând în responsabilitatea următorului guvern.