Clasamentul mondial privind respectarea libertăţii presei pe 2014 realizat de organizaţia franceză Reporters sans FrontiPres plasează ţara noastră pe locul 45, sub unele ţări exotice dar înaintea unor "giganţi" ai democraţiei. Fluctuaţiile sunt evidente, dacă în raportul făcut public în 2012, când tocmai se schimbau liniile guvernamentale, ţara noastră se afla pe locul 47, un an mai târziu se înregistra un progres evident, de cinci locuri, pentru ca acum să se înregistreze un regres. Dacă în ceea ce priveşte primele 10 poziţii se poate observa un echilibru de la un an la altul, fluctuaţiile fiind foarte mici, de un loc, maxim două, spre finalul clasamentului căderile şi urcările sunt spectaculoase, spre exemplu SUA se afla în 2013 pe locul 32, pentru ca acum să se prăbuşească până pe poziţia cu numărul 46, exact în spatele nostru.
În clasamentul care cuprinde 180 de ţări pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.Vecinii noştri, membri ai UE, stau ceva mai prost, Ungaria se situează pe locul 64 în acest top, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100. Faptul că înaintea ţării noastre se află Papua Noua Guinee (44), Trinidad Tobago (43), Botswana (41), Samoa (40), El Salvador (38), Surinam (31), Antigua şi Barbuda (36), Insulele Capului Verde (24) , Namibia (22) trebuie să ridice multiple semne de întrebare. Trebuie spus însă şi că în spatele nostru din punct de vedere al libertăţii presei, se află SUA (46), Serbia (54), Croaţia (65), Israel (96), Grecia (99), Rusia (148), Turcia (154), China (175), ultimele poziţii ale clasamentului fiind ocupate de Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea (180). Potrivit unui comunicat remis de RSF cu prilejul lansării acestui clasament, libertatea presei a cunoscut un declin în numeroase ţări, precum Statele Unite ale Americii, Republica Central Africană şi Guatemala, însă a cunoscut îmbunătăţiri în Ecuador, Bolivia şi Africa de Sud. Libertatea presei a scăzut în ţări marcate de conflicte, precum Republica Central Africană, Mali şi Siria, dar şi în democraţii cu tradiţie, care însă "interpretează în mod abuziv conceptul de securitate naţională", precum SUA, au spus reprezentanţii RSF.
Christophe Deloire, secretar general al RSF, a spus că acest clasament are la bază mai multe criterii, între care nivelul abuzurilor, asigurarea pluralismului, independenţa media, mediul şi autocenzura, legislaţia, transparenţa şi infrastructura.
În urmă cu nouă luni, în "Raportul FreeEx 2012 - Libertatea Presei în România" erau prezentate abuzuri ale patronatelor faţă de proprii ziarişti, dar şi ingerinţe din exterior asupra politicii editoriale, din partea unor înalţi demnitari ai statului. Prezentarea respectivului raport a generat şi un protest al organizaţiilor de media în faţa sediului Serviciului Român de Informaţii, prin care se dorea transmiterea către conducerea SRI a unui mesaj clar: că infiltrarea redacţiilor cu agenţi acoperiţi este profund nedemocratică, că în nicio democraţie presa nu poate fi o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, iar agenda presei trebuie să fie stabilită de jurnalişti, nu de serviciile secrete. Din nefericire, dacă ne raportăm la clasamentul realizat de Reporters sans FrontiPres lucrurile par să fi involuat.