"Lipsa procesatorilor - cea mai mare problemă a cultivatorilor de tutun"

• Achim Irimescu: "Suntem pe ultimul loc în UE la producţia de tutun"

Ţara noastră se află pe ultimul loc în UE, respectiv al zecelea, în ceea ce priveşte producţia de tutun brut, potrivit lui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Prezent la conferinţa de profil de ieri, domnia sa a precizat: "Noi am obţinut o cotă de producţie de 12.000 de tone în negocierile cu UE. La momentul aderării, exista posibilitatea unui sprijin european care ajungea şi la 7000 de euro pe hectar. Din păcate, sprijinul s-a redus substanţial şi acest lucru este una dintre cauzele care a condus la reducerea producţiei. Suma disponibilă la nivel european pentru subvenţii s-a redistribuit pe plăţile directe. Dacă am încerca să dăm bani de Guvern pentru acest sector, suma respectivă ar fi catalogată ca ajutor de stat. O altă cauză pentru scăderea producţiei de tutun vine ca urmare a privatizării societăţii de stat a tutunului. Investitorul ar fi trebuit să continuie şi partea de producţie primară, însă procesatorii au dispărut, iar românii s-au văzut obligaţi să vândă unui procesator din Ungaria, iar producţia a scăzut. De asemenea, producătorii de ţigarete au preferat de multe ori să importe tutun brut, unii justificând slaba calitate a tutunului românesc".

Oficialul MADR a menţionat că ministerul de resort s-a opus la Bruxelles aprobării proiectului de Directivă, adăugând că, deocamdată, Guvernul nu are mecanisme să vină în ajutorul familiilor defavorizate care cultivă tutun.

"Există o măsură în Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală - Asocierea producătorilor - , care a fost cel mai puţin accesată. Sperăm ca aceste lucruri să se îndrepte - dacă procesatorii ar intra într-un parteneriat, am putea produce tutun de calitate, pentru că problema numărul unu la noi este procesarea primară", a mai spus Achim Irimescu.

Domnia sa a subliniat că există producători care stau de ani de zile cu tutunul pe stoc "pentru că nu vor să vândă la preţuri de nimic", tutunul importat având preţuri foarte mici: "O mulţime de producători nu şi-au încasat subvenţia pentru că nu au vândut tutunul brut către procesatori, din cauza dificultăţilor apărute în relaţia cu procesatorii primari. Nu este cazul să omorâm producţia de tutun, după ce am distrus partea de procesare primară a tutunului".

În prezent, avem o suprafaţă cultivată cu tutun de 1.100 de hectare, de la 35.000 de hectare cultivate cu tutun înainte de 1989. Producţia noastră de tutun se ridică la circa 1.600 de tone.

•

"În România există piaţă, există tradiţie, există subvenţie, există asociaţie de profil, dar lipsesc prim-procesatorii. În cadrul exporturilor agro-alimentare, domeniul ţigaretelor ocupă primul loc, la semestru, cu o valoare de peste 227 de milioane de euro, acesta fiind urmat de carne şi produse din carne. Abia pe locul al treilea se află floarea soarelui", potrivit lui Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor.

•

• Cultivatorii români, bulgari şi greci au dezbătut, la Bucureşti, proiectul Directivei pe tutun

Asociaţiile producătorilor de tutun din România, Bulgaria şi Grecia caută soluţii pentru salvarea a peste 100.000 de cultivatori şi procesatori din regiune, care vor fi afectaţi de reglementările noii Directive privind Produsele din Tutun, ce interzic culturile de tutun Burley şi Oriental.

Asociaţia Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun (AOPFT) atrage atenţia că viitorul producţiei de tutun din România şi din Sud-Estul Europei va fi puternic afectat de noile reglementări comunitare.

În cadrul primei Conferinţe Naţionale a Cultivatorilor de Tutun, organizată, ieri, la Bucureşti, AOPFT a analizat impactul regional al noii Directive privind produsele din tutun, în colaborare cu asociaţiile similare din Bulgaria, din Grecia, dar şi cu reprezentanţii UNITAB (Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun).

Proiectul pentru revizuirea Directivei Europene pe tutun a trecut, recent, de Parlamentul European, cu unele modificări. Textul prevede, printre altele, ca mesajele de avertizare de pe pachetele de ţigări să ocupe 65% din suprafaţa acestora, urmând ca marca să apară doar în partea de jos a pachetului. În forma iniţială, proiectul legislativ presupunea mărirea pictogramelor cu avertismentele de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului. Ţigările de tip slim vor putea fi comercializate în continuare, în ciuda avizului dat de Comisa Europeană. În schimb, ţigările cu arome vor fi interzise, iar cele mentolate vor mai rămâne pe piaţă opt ani după promulgarea legii.

Iniţial, proiectul viza stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.

Printre altelele, textul de lege mai prevedea implementarea unor norme noi şi mai stricte privind modul în care pot fi fabricate, prezentate şi comercializate produsele din tutun, vizând alinierea legislaţiilor, reglementărilor şi prevederilor administrative ale statelor membre UE cu privire la nivelul maxim de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor; adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), precum şi interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare.

Industria tutunului, de la cultivatori şi până la vânzători, s-a opus încă de la început modificărilor propuse în acest proiect.

Cinci comisii europene din şase au votat împotriva interzicerii ţigaretelor slim şi mentol, precum şi împotriva ambalajului generic şi a interzicerii ingredientelor şi împotriva interzicerii afişării produsului la punctul de vânzare.

Nici autorităţile noastre nu au fost de acord cu propunerile făcute la nivelul CE pentru revizuirea Directivei pe tutun, potrivit documentului care exprimă poziţia de ţară faţă de acest proiect. Alături de România, s-au exprimat public împotriva prevederilor proiectului de Directivă şi Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia.

Comisia Europeană a primit 14 avize negative motivate pe principiul subsidiarităţii (principiu potrivit căruia problemele apărute la un moment dat, într-un sistem, sunt soluţionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), privind propunerea de revizuire a Directivei pe tutun, din partea unui număr de opt state membre, fiecărui parlament naţional fiindu-i atribuite două voturi.

În această perioadă, au loc negocieri între reprezentanţii Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European pentru a se ajunge la o variantă comună a documentului, care se va întoarce în Legislativ spre a fi votată în primă lectură.

Specialiştii estimează că negocierile vor dura mai multe luni şi vor fi complicate, întrucât statele membre vor avea numeroase obiecţii la textul adoptat în Parlamentul European, în funcţie de propriile interese. După aprobarea legislaţiei de către Consiliu şi Parlament, ţările din Uniunea Europeană vor avea la dispoziţie 18 luni în care să transpună Directiva în legislaţia naţională, dispunând de 36 de luni pentru prevederile care vizează aditivii şi încă cinci ani pentru ţigările cu mentol.

•

"Problemele cu care se confruntă agricultorii sunt reprezentate, în primul rând, de lipsa întabulărilor şi de lipsa subvenţiilor, iar pentru producătorii de tutun nu văd, azi, o soluţie", a afirmat Cristian Chirteş, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

•

Cultivatorii de tutun consideră că subvenţia, de aproape 1.300 de euro la hectar, este foarte mică, având în vedere că până în 2010 era acordat un ajutor de 2.600 de euro la hectar.