LUCIAN BODE, PREŞEDINTELE COMISIEI DE TRANSPORTURI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR : "Suntem pe dezonorantul loc 128 în lume, privind calitatea drumurilor, după Gabon sau Zimbabwe"

Lipsa unei infrastructuri suficient dimensionate şi modernizate reprezintă un atentat la siguranţa cetăţeanului, pierderile de vieţi omeneşti, din cauza accidentelor rutiere, fiind în jur de 1900/an, cu o medie zilnică de 5 morţi pe zi, a declarat, ieri, deputatul PNL Lucian Bode, preşedintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterii "Accelerarea implementării marilor proiecte de investiţii în infrastructură rutieră", la care au participat 13 companii mari de infrastructura, parlamentari, Lucian Şova, ministrul Transporturilor, şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Lucian Bode a precizat: "România ocupă un dezonorant loc 128 în lume, privind calitatea drumurilor, după Gabon sau Zimbabwe.

Avem 748 kilometri de autostradă şi nu avem o autostradă care să traverseze ţara de la est la vest, de la Constanţa la Nădlac. Ştim cum arată harta autostrăzilor din România, este o linie întreruptă, cu sectoare aflate în lucru, în licitaţie sau în realizarea studiului de fezabilitate.

În prezent, sunt în lucru aproximativ 200 de kilometri de autostrăzi, cu termene de finalizare amânate - un an sau mai mulţi -, iar unele nu mai au asumate termene de finalizare.

Sincer, explicaţiile pentru aceste întârzieri nu mai sunt acceptate de populaţie. Lumea s-a săturat să asiste la un război surd între autorităţi şi antreprenori, la pasarea responsabilităţilor dintr-o parte în alta. Disputele dintre constructori şi beneficiar, respectiv statul român, au fost des mediatizate, au existat procese şi, din păcate, de cele mai multe ori statul le-a pierdut.

Vrem să aflăm cauzele blocajelor care au condus la amânarea termenelor de finalizare pentru autostrăzile aflate în derulare şi, mai ales, care sunt soluţiile care pot contribui la accelerarea procesului de construcţie a acestor obiective. Cred că suntem cu toţii conştienţi că, din păcate, ţara noastră înregistrează decalaje uriaşe faţă de ţările occidentale şi faţă de vecini în dezvoltarea unei reţele de transport moderne şi adaptate la nevoile economice şi de mobilitate.

Motivele des invocate pentru întârzierile la marile proiecte de infrastructură sunt: birocraţia; termenele pentru obţinerea avizelor, în special acordul de mediu, fără de care nu se poate obţine autorizaţia de construcţie; pompierismul prin care se lansează anumite de proceduri de achiziţii publice, fără respectarea prevederilor legale în vigoare - şi aici mă refer tot la acordul de mediu, care fie lipseşte, fie este expirat la lansarea licitaţiei, cu toate consecinţele care decurg de aici. Alte motive sunt exproprierile de terenuri de pe traseul unei autostrăzi, studiile de fezabilitate prost întocmite, necorelarea investiţiilor, re­cepţionarea unor lucrări de calitate îndoielnică".

• Lucian Şova către antreprenori: "Nu-mi propun să cunosc pe niciunul dintre dumneavoastră în mod direct"

Reprezentanţii marilor companii de infrastructură au intrat, ieri, în colimatorul actualului ministru al Transporturilor, Lucian Şova, şi al parlamentarilor PSD, prezenţi la dezbatere.

"Am venit în faţa partenerilor comerciali ai Ministerului Transporturilor pentru a afla cât de prost client este statul român în raport cu exigenţele, capabilităţile şi disponibilitatea antreprenorilor de a implementa proiectele pentru care au câştigat contractele", a declarat, ieri, Lucian Şova, ministrul Transporturilor, după ce a prezentat un document cu fotografii care arată problemele privind calitatea lucrărilor de construcţie pe care CNAIR le-a indentificat în reţelele de autostrăzi, construite de companiile care au câştigat licitaţiile din domeniu (vezi în documentul ataşat).

Domnia sa a spus antreprenorilor prezenţi la dezbatere: "Nu-mi propun să cunosc pe niciunul dintre dumneavoastră în mod direct, însă vreau să vă cunosc instituţional şi din perspectivă legală şi contractuală foarte strict. (...) Îi rog pe partenerii noştri din companii să manifeste atenţie. Responsabilitatea se personalizează şi am înţeles să mi-o asum, însă trebuie să se vadă clar - şi voi face toate eforturile din perspectiva comunicării - ca responsabilitatea să fie totuşi asumată de fiecare, în concordanţă cu rolul pe care îl are în dezvoltarea proiectelor de infrastructură din România".

Lucian Şova a mai spus că piaţa muncii din România este deschisă şi pentru francezi, italieni, germani, austrieci şi le-a transmis reprezentanţilor companiilor de construcţii că, în măsura în care nu există lucrători, pot să finanţeze resursă de forţă de muncă pentru a-şi termina contractele câştigate: "În principiu, preţurile la care sunt contractate lucrările pe care le executaţi sunt competitive şi ar trebui să fie satisfăcătoare pentru cel care câştigă licitaţia. Preţurile materialelor de construcţii în România sunt la fel ca în ţările Uniunii Europene. Preţul forţei de muncă din România, dacă vă aşteptaţi să fie mai scăzut decât în alte state europene, cred că v-aţi făcut un calcul greşit. România, fiind o ţară europeană, nu împiedică migrarea forţei de muncă şi vă transmit mesajul că piaţa muncii din România este deschisă şi pentru muncitori francezi, italieni, germani, austrieci. În măsura în care nu există forţă de muncă, pe preţurile pe care aţi câştigat licitaţiile puteţi să finanţaţi resursa de forţă de muncă corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi ca volum, astfel încât să duceţi la bun sfârşit contractele pe care le-aţi câştigat".

El le-a mai spus constructorilor să nu conteze deloc pe nevoia politică de a inaugura autostrăzi care urmează să se prăbuşească, nici măcar autostrăzi care să nu corespundă din punct de vedere tehnic proiectului, aşa cum şi l-au asumat: "Nu este corect să vă asumaţi lucrări fără îndeplinirea condiţiilor legale privind contractarea, adică lipsa avizelor de mediu, a acordurilor şi a altor lucruri asemănătoare. Dacă acest lucru se întâmplă, sigur că (...) va trebui şi voi face o evaluare şi a capabilităţilor tehnice şi profesionale ale celor care administrează acest subiect în cadrul Companiei de Drumuri. Însă, totuşi, compania scoate nişte contracte. Ziceţi toţi că sunt rele. Eu o să vă cred că sunt rele atunci când vom avea primul contract scos la care nu se va prezenta niciun ofertant. Asta înseamnă responsabilitate, după părerea mea, şi de o parte, şi de alta, fără să fiu ipocrit. Este foarte uşor şi este multă ipocrizie să pretindem că ceea ce oferă compania este de proastă calitate după ce am câştigat. Şi am câştigat în cunoştinţă de cauză, în principiu".

• Sorin Bota către antreprenori: "Trebuie să punem prevederi legislative mai dure ca să respectaţi legile în România?"

Ne aflăm în prezent la 50% din programul pe care România şi l-a propus în negocierile cu Uniunea Europeană pentru alocarea de fonduri nerambursabile, astfel încât infrastructura noastră să fie una similară cu cea a altor state europene, a declarat, ieri, Sorin Bota, deputatul PSD, vicepreşedintele Comisiei de Infrastructură şi Transporturi, adăugând: "La momentul în care România a negociat integrarea europeană aveam programat şi ne-am angajat să alocăm 1,5% din PIB, anual, şi vedem că în fiecare an rectificarea negativă a bugetului de stat se face pe Ministerul Transporturilor pentru că nu se pot cheltui banii, pentru că nu se lucrează.

Cred că problema (n.r. în marile proiecte de infrastructură) pleacă din contracte, din modul în care se permite prelungirea acestor termene, în atitudinea neconstructivă a firmelor de construcţii. Pentru că atunci când semnează un contract, acestea se gândesc cât de mult pot să tragă de acel contract, cât îl întind în timp şi cum vor majora preţul pe care l-au licitat.

Acum zece ani, exista o prevedere legislativă prin care subcontractarea era permisă doar 49%. Niciodată nu a fost respectată, iar ulterior s-a şi scos din legislaţie. Vom analiza dacă nu este bine să reintroducem această prevedere, astfel încât să nu mai existe firme care stau în apartamente, au 10 ingineri şi în rest tot greul îl duc subcontractorii români pe care multe firme nu-i plătesc sau îi întârzie la plată, astfel încât mulţi subcontractori sunt în insolvenţă sau au trecut prin procese de insolvenţă.

În contractele pe care le avem astăzi în discuţie, pe acest subiect, există o singură asociere, culmea chiar de firme româneşti, care respectă legea 76/2014 în contractul cu subcontractorii şi întocmeşte o ipotecă mobiliară. Restul, nu respectaţi legea! Trebuie să punem prevederi legislative mai dure ca să respectaţi legile în România? Probabil că vom face şi acest lucru. Nu respectaţi o lege din 2014 în relaţie cu subcontractorii români, care duc tot greul de cele mai multe ori şi care suferă din cauza tratamentului pe care îl aplicaţi.

(...) Sunteţi neconstructivi în relaţia cu clientul, respectiv statul român".

• Consiliul Investitorilor Străini propune Guvernului înfiinţarea unei entităţi care să supravegheze marile proiecte de infrastructură

Coincidenţă sau nu, ieri după amiază, după critica parlamentarilor PSD şi a ministrului Transporturilor Lucian Şova, la adresa marilor companii de infrastructură, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis, printr-o scrisoare adresată premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Transporturilor, Lucian Şova, înfiinţarea unei Unităţi de Implementare a Proiectelor (UIP), care să fie responsabilă de supravegherea implementării marilor proiecte de infrastructură.

În viziunea comitetului director al FIC, la ora actuală, în România, există o serie de obstacole administrative care împiedică dezvoltarea infrastructurii, precum: probleme de proiectare, întocmirea defectuoasă a caietelor de sarcini, procese şi proceduri de achiziţie complexe şi greoaie din punct de vedere administrativ, procese şi proceduri îndelungate şi, uneori, slab coordonate, de obţinere a aprobărilor necesare şi, nu în ultimul rând, lipsa resurselor pentru monitorizare în etapa de derulare.

FIC precizează: "Pe lângă toate acestea, există o tendinţă de a nu învăţa din greşelile trecutului, iar acest lucru a afectat desfăşurarea proiectelor de infrastructură. FIC consideră că adoptarea unor măsuri pentru a remedia această carenţă în capacitatea administrativă ar aduce o schimbare majoră, dincolo de aspectele financiare. Acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, dar o abordare consecventă va contribui la îmbunătăţirea capacităţii, rezultând în acelaşi timp într-o infrastructură mai bună".

Oficialii FIC propun, astfel, înfiinţarea unei Unităţi de Implementare a Proiectelor (UIP) care să funcţioneze la nivelul Guvernului ca un organism interministerial şi care ar trebui să fie responsabilă de supravegherea implementării marilor proiecte de infrastructură.

În acest context, noua entitate ar urma să beneficieze de expertiză tehnică, financiară şi juridică, precum şi de resurse financiare adecvate. De asemenea, UIP va fi organismul responsabil cu managementul proiectului cu responsabilităţi clar stabilite, dar şi cu autoritatea de a se asigura că marile proiecte sunt implementate într-o manieră unitară şi că vor exista criterii de referinţă care să înlesnească şi să îndrume planificarea şi executarea viitoarele proiecte.

Totodată, prin intermediul Unităţii, ar urma să existe întotdeauna o situaţie actualizată la zi şi se pot reduce şi rezolva eventualele blocaje majore care pot apărea pe parcursul desfăşurării proiectului.

FIC menţionează: "O astfel de unitate poate colabora, de asemenea, cu o serie de instituţii, inclusiv cele financiare internţionale, pentru: a pune la dispoziţia UIP cunoştinţele lor vaste privind finanţarea proiectelor mari de infrastructură (stabilirea structurii de finanţare a proiectelor, aplicarea celor mai bune tehnici de modelare financiară, identificarea surselor de finanţare, finanţarea şi atragerea finanţărilor private, etc.), a permite accesul la reţeaua lor de experţi internaţionali care acoperă practic toate ariile de expertiză privind infrastructura, a oferi exemple de practici la nivel mondial privind planificarea, managementul şi evaluarea impactului proiectelor de infrastructură şi totodată, privind dezvoltarea efectivă a mecanismelor de achiziţie pentru proiecte. În plus, considerăm că există un potenţial semnificativ de cooperare între UIP şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP). Agenţia poate fi un centru de date care furnizează informaţii valoroase pentru luarea deciziilor".

Reprezentanţii FIC susţin că, atât la nivelul operativ al UIP, cât şi la conducere, trebuie să se regăsească persoane cu cea mai înaltă calificare profesională, iar personalul să fie remunerat pe măsură şi să i se asigure toate pârghiile necesare pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea.

FIC subliniază: "Este bine cunos­cută importanţa infrastructurii de calitate pentru creşterea economică şi în egală măsură întârzierile României la acest capitol. Lipsa infrastructurii frustrează mediul de afaceri, cetăţenii şi inclusiv autorităţile. Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) - companii care angajează peste 186.000 de persoane şi au o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei - cred că trebuie să trecem dincolo de permanenta întrebare «Cine este de vină?» şi să vedem ce este de făcut de acum înainte. Am decis să vă trimitem această scrisoare deschisă deoarece, prin mesajele transmise în spaţiul public, Guvernul României a semnalat că este preocupat de infrastructura deficitară cel puţin în aceeaşi măsură ca şi mediul de afaceri. Din punctul nostru de vedere, o modalitate relativ simplă prin care câteva proiecte importante s-ar putea debloca şi finaliza este crearea unei unităţi dedicate proiectelor mari de infrastructură, care să aibă în arsenalul său toate instrumentele necesare pentru această misiune".