"Romaltyn" nu cedează în faţa deciziei Consiliului Local Baia Mare şi a anunţat că exclude varianta relocării uzinei pentru a-şi continua activitatea, întrucât acest lucru ar presupune costuri prea ridicate din punct de vedere economic, transformând proiectul într-unul total nefezabil.
Fosta uzină "Aurul", deţinută în prezent de Romaltyn, nu va fi mutată, în ciuda deciziei Consiliului Local de schimbare a destinaţiei terenului pe care se află clădirea, unul din principalele motive fiind legat de costurile economice mult prea ridicate, de circa 30 de milioane de dolari, potrivit declaraţiilor oficialilor companiei.
Aceştia au subliniat că mutarea uzinei, ca urmare a hotărârii Consiliului Local, este imposibilă, atât din motive juridice care ţin de existenţa licenţei de exploatare dar şi din punct de vedere economic.
"Romaltyn are licenţă pentru actuala poziţionare. În plus, licenţa de exploatare în concesiune numărul 1/1998 şi prelungită potrivit legii succesiv prin acte adiţionale până în 2017 reglementează caracterul industrial al zonei, inclusiv al perimetrului în care este amplasată uzina" se mai arată într-un comunicat recent al companiei Romaltyn.
Varianta mutării uzinei este exclusă, din raţiuni economice, consideră reprezentanţii Romaltyn, care au subliniat faptul că durata de desfăşurare a proiectului ar creşte, în cazul relocării, cu aproximativ patru ani.
Potrivit comunicatului celor de la "Romaltyn", relocarea uzinei ar presupune refacerea întregului proiect de exploatare şi reluarea tuturor procedurilor legale în vederea obţinerii aprobărilor de construcţie şi funcţionare, aspect care ar duce la o creştere a costurilor cât şi a duratei proiectului.
"Relocarea unei activităţi implică, de asemenea, costuri mai mari decât cele pentru o construcţie nouă. În cazul Romaltyn, estimările noastre arată o creştere a costurilor cu aproximativ 30 milioane de dolari în cazul relocării, ceea ce ar face proiectul total nefezabil", mai menţionează reprezentanţii companiei.
Primarul oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, unul din susţinătorii hotărârii Consiliului Local, a făcut o serie de precizări pe marginea acestui subiect, menţionând că, pe baza datelor din prezent, funcţionarea uzinei Romaltyn, în acel spaţiu, este ilegală.
"Am observat că există o anumită poziţie a celor de la Romaltyn cu privire la mutarea bazei de producţie în afara oraşului.
În acest moment la nivelul autorităţilor centrale de mediu, la nivelul Ministerului Mediului există o evaluare de impact transfrontalier al acestei investiţii. Este cel mai important pas pe care o astfel de investiţie trebuie să îl facă. Vor trebui consultate autorităţile din Ungaria şi Ucraina şi în funcţie de rezultatele acestui studiu de impact transfrontalier se merge mai departe cu evaluarea de mediu a acestei investiţii", a mai precizat primarul oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.
Domnia sa a mai spus, într-o informare de presă, că "cei de la Romaltyn doresc anularea hotărârii de consiliu local prin care acea zonă a fost declarată ca zonă pentru servicii, locuinţe şi nu zonă care să pună în pericol sănătatea publică".
Totodată, preşedintele Direcţiei Juridice din Baia Mare, Aurica Todoran, a declarat, în cadrul şedinţei de consiliu că a solicitat, la Agenţia pentru Resurse Minerale, informaţii despre licenţa pe care o deţine Romaltyn deoarece "nu este clar dacă amplasamentul pe care s-a dat licenţa este tocmai sediul companiei băimărene."
Prin Hotărârea de Guvern 437 din data de 3 iunie, publicată în Monitorul Oficial în data de 4 iunie 2013, s-a aprobat licenţa de concesiune nr. 1/1998 pentru exploatarea reziduurilor miniere din iazurile de decantare Săsar (MEDA), respectiv Flotaţia Centrală încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi societatea Aurul Baia Mare, actuala societate comercială Romaltyn Mining.
•
Companiile Romaltyn Mining SRL şi Romaltyn Exploration SRL au făcut parte din portofoliul celui mai mare producător de aur din Rusia, Polyus Gold, până în 2012, când au fost achiziţionate de către compania SAT&Company, deţinută de statul Kazahstan.
Valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ de 20 de milioane de dolari, potrivit surselor din presă.
Polyus Gold este deţinută de Onexim Grup, o companie gigant al lui Mihail Prohorov, al treilea cel mai bogat oligarh rus şi fost contracandidat al lui Vladimir Putin la preşedinţie, în alegerile din 2011.
Romaltyn Mining este fosta SC Aurul SA, denumită ulterior Transgold, implicată în accidentul ecologic transfrontalier din anul 2000, când aproximativ 100.000 de metri cubi de steril şi cianuri s-au scurs din iazul de decantare de la Bozânta în Tisa
Proiectul "Aurul" a debutat în 9 mai 1990, moment când a fost semnat acordul de principiu între Esmeralda Ranger Exploration (Australia), Compania Natională Remin Baia Mare şi Geomin SA Bucureşti.
Astfel, noua firmă, SC Aurul SA avea următorul acţionariat: Esmeralda - 50%, Compania Remin - 44,5%, Geomin S.A. Bucureşti - 5%, alţii - 0,5%, iar obiectul de activitate declarat era extracţia metalelor neferoase din sterile de flotaţie depozitate în haldele din jurul municipiului Baia Mare.
Surse din presă arată că, după apariţia companiei australiene în Maramureş, la conducerea Remin s-au aflat trei oameni-cheie (Ioan Hudrea, Iuliu Chiorean şi Staicu Bălănescu), care s-au regăsit ulterior în structurile de conducere ale Transgold, firma care s-a înfiinţat după dispariţia SC Aurul SA, după dezastrul ecologic din 2000.
În 2003, deputatul Vlad Hogea, citând documente de arhivă de la unităţile miniere care au făcut iazul Meda, iaz "drenat" de Transgold, spunea că în zonă ar fi fost extrase 45 de tone de aur şi 300 de tone de argint.
Pentru că Transgold a refuzat prelucrarea în Baia Mare a minereului obţinut după prelucrări succesive ale haldei de steril şi l-a transportat în Anglia, fără ca autorităţile vamale române să aibă posibilitatea tehnică de a verifica conţinutul real al aliajului, statul român a fost păgubit într-o afacere în care a intrat cu materia primă şi dar a ieşit în dezavantaj (redevenţa anuală plătită României a fost de 2% din producţia de aur declarată de Transgold, după prelucrarea minereului în Anglia), potrivit declaraţiei politice a deputatul Vlad Hogea.
•
Fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a cumpărat în acest an 49% din capitalul social al companiei miniere "ROMALTYN Limited", care deţine uzina de exploatare minieră din Baia Mare, preluând şi controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere.
În urma acestei tranzacţii, Fribourg Investments a anunţat că urmează să investească 20 milioane de dolari pentru valorificarea şi reciclarea acestor deşeuri. Proiectul era programat să se deruleze pe o perioadă de aproximativ cinci ani şi includea eliminarea a 8,5 milioane tone de deşeuri miniere, prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, respectiv aur şi argint, precum şi reabilitatea tehnologică a suprafeţei de aproximativ 165 hectare din regiunea Baia Mare
Repornirea activităţii "ROMALTYN", programată pentru ultimul trimestru al acestui an, necesită investiţii de peste 40 milioane dolari, care să acopere retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie, operaţiuni realizate parţial în perioada 2007-2012.