Măsurile propuse în cadrul întâlnirii dintre miniştrii de externe ai UE, SUA, Rusia şi Ucraina reprezintă un prim pas concret spre reducerea tensiunilor din regiunile de est ale Ucrainei, consideră Ministerul de Afaceri Externe român, apreciind că implementarea deciziilor trebuie să fie rapidă şi durabilă.
Ministerul de Externe apreciază că rezultatul întâlnirii de ieri de la Geneva reprezintă, "prin seria de măsuri propuse, un prim pas concret spre reducerea tensiunilor din regiunile de est ale Ucrainei", se arată într-un comunicat al MAE.
Totodată, MAE consideră că este "extrem de importantă, în această fază, implementarea rapidă şi durabilă a acestora".
De asemenea, va fi "esenţială" menţinerea angajamentului părţilor în procesul de soluţionare a crizei din Ucraina, precizează Ministerul de Externe.
Reprezentanţii Ucrainei, Rusiei, UE şi Statelor Unite au ajuns la un acord pentru detensionarea situaţiei din Ucraina, în primul rând prin pentru dezarmarea "grupurilor ilegale", o referire la miliţiile proruse, anunţa ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Statele Unite cer aplicarea imediată a acordului de la Geneva, îndemnând Rusia să se asigure că miliţiile proruse din Ucraina depun armele şi părăsesc instituţiile ocupate, avertizând Moscova cu noi sancţiuni dacă aceste propuneri nu se vor concretiza.
Într-un alt comunicat emis de MAE, ieri, ministerul salută decizia eruoparlamentarilor de a a adopta o rezoluţie cu privire la presiunea exercitată de Federaţia Rusă asupra statelor Parteneriatului Estic şi, "în special, la destabilizarea estului Ucrainei".
"Ministerul Afacerilor Externe împărtăşeşte viziunea cuprinzătoare prin care Rezoluţia abordează provocările actuale din Vecinătatea Estică şi implicaţiile acestora, îndeosebi reafirmarea angajamentul Uniunii Europene de a continua susţinerea pentru evoluţiile democratice şi traseul european al partenerilor estici ai Uniunii, cu accent pe sprijinul acordat Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei", potrivit comunicatului în care se arată că rezoluţia Parlamentului European, inclusiv "mesajele puternice în favoarea perspectivei europene a Republicii Moldova, a fost larg susţinută de parlamentarii europeni români".
Acordurile de Asociere nu constituie "obiectivul final" al relaţiilor dintre statele Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană, Parlamentul European reiterând că, în virtutea Tratatului de constituire a Uniunii, Republica Moldova, Georgia, şi Ucraina au o perspectivă europeană şi pot solicita dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, potrivit comunicării.
Rezoluţia PE reafirmă susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi "apreciază că acţiunile recente ale aşa-ziselor autorităţi transnistrene reprezintă un pas periculos şi iresponsabil".
MAE mai transmite că rezoluţia face un apel la urgentarea dialogului, în formatul ''5+2'', pentru a se ajunge la o soluţie politică viabilă în problema transnistreană.
Parlamentul European "condamnă în termeni fermi" destabilizarea estului şi sudului Ucrainei şi respinge organizarea unor referendumuri similare cu cel din Crimeea, pe care le consideră ilegale.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează sprijinul său pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa politică a Ucrainei şi a tuturor partenerilor estici, "aspect afirmat cu claritate în rezoluţia adoptată de Parlamentul European".
De asemenea, potrivit MAE, rezoluţia reafirmă, în acest context, că acţiunile Federaţiei Ruse reprezintă încălcări grave ale dreptului internaţional şi face un apel la un răspuns ferm şi unitar al Uniunii Europene.