Mai poate fi evitat cel mai mare faliment din istoria Spaniei?

Companiile din sectorul energiilor neconvenţionale din Spania păreau să reprezinte o forţă de neoprit până în urmă cu câţiva ani.

Sistemul de subvenţionare a energiei solare şi eoliene a contribuit, însă, la acumularea unor datorii de ordinul zecilor de miliarde de euro, care au devenit de nesuportat pentru bugetul statului, mai ales în condiţiile în care Spania s-a aflat în prima linie a crizei datoriilor suverane din Europa.

Odată cu limitarea severă a subvenţiilor şi trecerea la un nou sistem fiscal pentru producătorii din sector, problemele au început să se acumuleze rapid, chiar dacă cei mai mari dintre aceştia şi-au extins activitatea şi pe alte pieţe, inclusiv în Statele Unite.

Acum, Abengoa SA, numită "Regele Soare al Spaniei" într-un articol recent de la Bloomberg, se apropie de "sfârşitul jocului", sub povara datoriilor acumulate.

Compania, fondată cu mai bine de 70 de ani în urmă în regiunea Andaluzia, a devenit în ultima parte a deceniului trecut un gigant global, cu prezenţă din Brazilia până în India. Legăturile strânse cu reprezentanţi de seamă ai scenei politice i-au permis să obţină o garanţie de 1,5 miliarde de dolari în Statele Unite pentru un credit utilizat la construirea unei centrale solare în Arizona.

Toată expansiunea a fost finanţată aproape exclusiv prin credite bancare şi emisiuni de obligaţiuni, pe fondul încrederii generate la nivelul investitorilor de apropierea de sferele înalte ale politicii. "Compania are o istorie lungă în ceea ce priveşte angajarea foştilor oficiali guvernamentali", scrie Bloomberg.

Conform datelor prezentate de agenţia de ştiri, Abengoa SA are datorii totale de 8,9 miliarde de euro, însă repartizarea acestora este complicată de structura companiei, care are 607 subsidiare, 17 companii asociate, 28 de acorduri permanente de cooperare şi 244 de acorduri temporare de cooperare în peste 50 de ţări.

După cum mai arată Bloomberg, situaţia financiară a companiei a început să se deterioreze încă din a doua jumătate a anului trecut, pe fondul creşterii taxelor, a scăderii preţurilor energiei şi a subvenţiilor.

Până la mijlocul acestui an, investitorii nu s-au arătat foarte îngrijoraţi, după cum arată evoluţia preţului acţiunilor la Madrid şi a preţului obligaţiunilor la Frankfurt.

În aprilie 2015 acţiunile din clasa A ale companiei au atins un maxim al anului, de 3,683 euro (vezi graficul 1), iar obligaţiunile cu maturitatea în 2016 se tranzacţionau la Frankfurt în jurul valorii nominale (vezi graficul 2).

"Investitorii au rămas crezând că Abengoa este prea mare să cadă", a declarat George Kaknis, analist la LNG Capital, pentru Bloomberg.

Dar încrederea s-a zdruncinat în iulie 2015 şi s-a evaporat complet în ultimele zile ale lunii trecute. Faţă de maximul anului, preţul acţiunilor a scăzut cu aproape 90%, iar obligaţiunile emise de Abengoa în 2010, cu o valoare totală de 500 de milioane de euro şi maturitatea în 2016, s-au tranzacţionat la Frankfurt la 15% din valoarea nominală, în condiţiile în care Moody's a redus ratingul companiei până la Caa2 la sfârşitul lunii trecute.

Intrarea companiei Abengoa în procedura preliminară de insolvenţă a determinat şi apariţia primelor "daune colaterale", după cum scrie cotidianul El Pais. Astfel, preţul obligaţiunilor emise de compania Isolux Corsan, care activează tot în sectorul energetic şi al infrastructurii energetice, a scăzut până la un minim istoric, în condiţiile în care randamentul a crescut până aproape de 40%.

Investitorii pun la îndoială capacitatea firmei de a-şi plăti datoriile totale de 1,6 miliarde de euro, din care 850 de milioane reprezintă valoarea obligaţiunilor emise, iar restul sunt credite bancare.

El Pais mai arată că Isolux era considerată, într-o ştire Bloomberg din septembrie 2015, "cea mai riscantă companie din lume", cu o probabilitate de 96% de faliment în următorii cinci ani, în timp ce probabilitatea de faliment pentru Abengoa era de 85%.

Printre băncile cu expuneri majore faţă de Abengoa se află Santander şi HSBC Holdings. Conform datelor din presa internaţională, băncile spaniole au acordat credite de 4,3 miliarde de euro companiei Abengoa, din care circa 20% sunt expuneri negarantate.

Din cauza pierderilor potenţiale extrem de mari, băncile au început negocierile şi cu deţinătorii de obligaţiuni pentru determinarea celei mai bune soluţii de restructurare a datoriilor, o decizie considerată "neobişnuită" de către Reuters.

Deocamdată Abengoa se află în procedura de pre-insolvenţă, iar creditorii au la dispoziţie patru luni pentru a evita intrarea în insolvenţă, care este urmată, în 90% din cazurile din Spania, de faliment.

Situaţia companiei s-a complicat şi în urma acţiunii în justiţie iniţiată de către acţionarii minoritari, care doresc compensarea pierderilor de pe urma prăbuşirii acţiunilor, considerând că nu au fost informaţi corect cu privire la situaţia financiară, conform unei ştiri Reuters. Tot Reuters scrie că expunerile totale ale creditorilor faţă de Abengoa nu sunt doar de circa 9 miliarde de euro, ci depăşesc puţin pragul de 20 de miliarde.

Analiştii consultaţi de Bloomberg şi Reuters consideră că structura actuală a companiei Abengoa nu mai poate fi menţinută, iar aceasta trebuie divizată. Dar cum vor fi împărţite activele, şi mai ales datoriile în următoarele patru luni, când nici măcar nu pare să se cunoască adevărata valoare a datoriilor?

Opiniile din presa economică spaniolă arată un grad redus al încrederii în capacitatea companiei şi a creditorilor de a evita falimentul, iar cititorii îşi exprimă opoziţia vehementă faţă de orice încercare de bail-out.

Deocamdată, guvernul de la Madrid este concentrat exclusiv asupra alegerilor generale din această lună, însă după alegeri este posibilă intervenţia în favoarea companiei, pe fondul unei justificări din categoria "este prea mare pentru a da faliment", dar orientată către "salvarea" locurilor de muncă, al căror număr era de 20.200 la sfârşitul anului trecut, din care circa 7.000 în Spania.

O ştire recentă de la Bloomberg arată că teama cea mai mare a guvernului Rajoy tocmai s-a materializat, în condiţiile în care sindicatele şi liderul regiunii Andaluzia au cerut intervenţia autorităţilor.

Va răspunde guvernul actual sau cel viitor apelului pentru salvarea companiei Abengoa? Dacă răspunsul este afirmativ, pe lângă semnul de întrebare referitor la aprobarea ajutorului de stat din partea Uniunii Europene, acţiunea autorităţilor de la Madrid va demonstra adevărata încredere în capacitatea de redresare a economiei spaniole.