Institutul Naţional de Statistică a dezamăgit Banca Naţională, din nou, prin raportarea unei creşteri peste aşteptări a preţurilor. În septembrie 2018, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu o rată anuală de 5,03%, după un avans de 5,06% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,47%.
Din punct de vedere al componentelor IPC, preţurile alimentelor au înregistrat cea mai mare creştere lunară în septembrie 2018, de 0,83%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la un maxim al ultimilor 5 ani, de 4,44%, după o creştere de 4,15% în luna precedentă (vezi graficul 1).
Preţurile produselor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 6,55%, de la 6,78% în luna anterioară, aproape de maximul ultimilor 8 ani, pe fondul unei creşteri lunare de 0,32%.
Serviciile au avut cea mai mare contribuţie la "temperarea" mediei lunare a inflaţiei, printr-o creştere de 0,26%, care a condus la o creştere anuală de 2,54%, după un avans de 2,61% în luna precedentă, în condiţiile în care reprezintă sectorul cel mai "vulnerabil" faţă de puterea de cumpărare a consumatorilor.
În raportul asupra inflaţiei din februarie 2018, BNR anticipa o rată a inflaţiei de 4,8% la sfârşitul T3 2018, iar pentru sfârşitul anului de 3,5%, limita superioară a intervalului ţintă.
Ultimul raport asupra inflaţiei, cel din august 2018, a inclus o uşoară revizuire în creştere a inflaţiei din trimestrul al treilea, până la 4,9%, pe fondul readucerii prognozei pentru sfârşitul anului la 3,5%, după o creştere la 3,6% în raportul asupra inflaţiei din luna mai 2018.
După cum se observă, toate prognozele BNR au subestimat creşterea preţurilor de consum în primele trei trimestre ale anului curent, iar accentuarea dezechilibrelor externe, reflectate de evoluţia deficitului comercial, indică o creştere a presiunilor inflaţioniste în perioada următoare.
Conform ultimelor date de la INS, deficitul comercial al României, exprimat în euro, a crescut cu o rată anuală de 14% în primele opt luni ale anului, în timp ce valoarea în lei arată o creştere de 16,6%.
Din păcate, INS nu raportează şi un indice al preţurilor importurilor şi exporturilor pentru a avea o situaţie mai clară a presiunilor inflaţioniste din exterior, aşa cum fac birourile de statistică din Germania sau Statele Unite.
În ceea ce priveşte Germania, preţurile importurilor par să reprezinte o problemă, deoarece Destatis (Biroul Federal de Statistică) a întârziat raportarea acestora cu cel puţin două săptămâni, iar recent problemele par să se fi extins şi la nivelul preţurilor en-gros din economie. Oare i-au speriat cifrele din august 2018 pe statisticienii oficiali din Germania?
Se poate, însă la noi nu există decât certitudini. Într-un discurs ţinut cu ocazia deschiderii anului universitar la Universitatea din Craiova, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a declarat că "Banca Naţională apără stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară şi stabilitatea cursului de schimb", iar "ţinta de inflaţie va fi atinsă şi în 2018, când estimăm că va fi, la sfârşitul anului, 3,5%, pentru a se reduce spre 3% în 2019".
Mai mult, "pentru a menţine stabilitatea preţurilor a fost nevoie până acum de 3 creşteri de dobândă, de la 1,75% la 2,5% - dar acesta este un cost de oportunitate necesar pentru păstrarea credibilităţii cursului de schimb", după cum a mai precizat Liviu Voinea.
Dar unde este stabilitatea preţurilor, când rata lor anuală de creştere este mai mare de 5%? Nici dacă apelăm la rata medie, inflaţiei din ultimele 12 luni, de 4,5%, nu se poate face o astfel de afirmaţie, în condiţiile în care aceasta a crescut de la 4,2% în august 2018.
Viceguvernatorul Voinea a mai declarat că "BNR este independentă, dar asta nu înseamnă că ea nu dă socoteală".
Dar cum poate fi proclamată independenţa băncii centrale, când a devenit tot mai evident că dobânda de politică monetară ar fi trebuit să fie majorată pentru temperarea presiunilor inflaţioniste, astfel încât să nu ajungem într-o situaţie similară cu cea din Turcia, unde majorări cu multe puncte procentuale nu au fost suficiente pentru stăvilirea inflaţiei, deoarece au venit prea târziu?
În acest context a fost publicată minuta şedinţei de politică monetară din 3 octombrie 2018, unde se precizează că s-a înregistrat o frânare neaşteptată a cererii de consum, diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut, reamplificarea gradului de tensionare a pieţei muncii în T2 2018 şi "sporirea" contribuţiei negative a investiţiilor la dinamica Produsului Intern Brut, similară "contribuţiei" negative a exportului net.
Cu toate că viceguvernatorul Voinea a declarat că independenţa BNR nu înseamnă că "ea nu dă socoteală", minuta ultimei şedinţe de politică monetară arată că instituţia monetară a statului român face eforturi deosebite pentru a-şi declina orice responsabilitate privind evoluţia economiei.
Cum vor arăta presiunile inflaţioniste în lunile următoare?
Dacă rata lunară medie a inflaţiei se va situa între 0,1% şi 0,5%, atunci rata anuală a inflaţiei din septembrie 2019 se va încadra între 1,21% şi 6,17%, după o accelerare semnificativă în T3 2019 (vezi graficul 2).
În octombrie 2018, rata anuală a inflaţiei va înregistra o scădere semnificativă, până la 4,5%, chiar dacă avansul lunar va fi de 0,75%, media lunară a creşterii preţurilor din T4 2017.
Pentru o inflaţie de 3,5% la sfârşitul acestui an, conform prognozei BNR din ultimul raport asupra inflaţiei, media lunară a creşterii preţurilor trebuie să fie de cel mult 0,26% în perioada octombrie 2018 - decembrie 2018.
O medie a inflaţiei lunare de 0,3% va conduce la o creştere anuală a preţurilor de consum până la 3,66% în septembrie 2019, în timp ce o medie lunară de 0,75% înseamnă o rată a inflaţiei de 9,4% pentru aceeaşi lună a anului viitor.
În acest context, economia noastră are nevoie de mai multe miracole care să "acţioneze" concertat, astfel încât banca centrală să poată menţine iluzia controlului preţurilor.
La final trebuie să reamintesc avertismentul pe care l-am repetat în mai multe articole anterioare: o rată a inflaţiei de 2% nu reprezintă sub nicio formă stabilitatea preţurilor, aşa cum susţin băncile centrale, pentru că o funcţie exponenţială cu exponentul 0,02 înseamnă o dublare a nivelului său iniţial după 35 de iteraţii. Dacă inflaţia anuală este de 5%, preţurile se dublează în circa 14 ani.
Oare suntem pregătiţi pentru vremurile interesante care vor veni?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.10.2018, 03:22)
Ati observat ca BNR angajeaza in dra ci ..posturi peste posturi..nelimitate. Bine daca nu ai relatii stabile degeaba. Treci la proba scrisa ..poti sa iei si nota 200 ca la interviu nu ai sanse, te resping prin propozitia " Ne pare rau nu ati fost selectat" si gata. 2 ani nu mai ai dreptul la nimic legat de angajare in BNR. Dragut
2. Preturile la mancare au crescut in draci
(mesaj trimis de Cris în data de 11.10.2018, 08:59)
Ma uitam ieri in Carrefour, bananele au crescut de la 4 lei la 8 lei in doar o luna. La fel, o mare parte din celelalte bunuri de stricta necesitate pe care le cumpara romanul. Astfel de cresteri nu pot fi puse integral pe seama cursului de schimb, e vorba de-o escrocherie a celor care vor sa se imbogateasca pe spinarea populatiei.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.10.2018, 09:27)
Eu am cumparat ieri banane din supermarket la 4,49 lei.
Pretul cartofilor a crescut cu 22% in septembrie si a "stricat" inflatia anuala. Ce frumos spune ZF, cartoful este cosmarul din septembrie al guvernatorului.
Nu cred ca este cazul sa ne alarmam prea tare cu inflatia , consumul populatiei a intrat in scadere abrupta si asta se va vedea in preturile volatile. Imobiliarele au luat si ele o pauza. Ce ma sperie pe mine sunt deficitele gemene, atat de dragi guvernarii actuale... si ma intreb cine va plati factura . Ca de obicei , cred ca victime colaterale vor fi detinatorii de economii si investitii in lei.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.10.2018, 10:33)
Olguta Vasilescu: Impactul financiar a noii legi a pensiilor va fi în anul 2019 de 8,4 miliarde de lei, în 2020- 24, 8 miliarde , în 2021- 58 de miliarde, iar în anul 2022 - 81 de miliarde.
Deci , ca sa traducem , statul va plati 8,4 mld lei in plus in 2019 fata de ceea ce plateste acum , si acum oricum bugetul de pensii este puternic pe deficit...
In 2021 statul va plati la pensii in plus fata de 2018 cu 58 mld lei ( 12,3 mld euro la cursul de acum). Stau si ma intreb , de unde cred ei ca o sa scoata sumele astea fabuloase ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.10.2018, 13:11)
.....Varza a crescut cu peste 33 % fdata de anul trecut ( 1,5 lei la 2 lei }. Vorbesc acum de varza.....deoarece populatia cumpara pentru a o pune la butoi { sarmale de craciun }
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.10.2018, 09:54)
BNR se lupta si face lobby la ministerul de finante,toti pensionarii sa fie obligati sa ia pensia pe card.....