MAI PUŢIN BAZA MATERIALĂ "Tezaurul Academiei Române - cultura şi ştiinţa"

Reporter: La ce valoare se ridică "averea" Academiei Române - terenuri, clădiri, bani, cărţi, opere de artă, mobilier? Aţi actualizat valoarea contabilă a bunurilor?

Academician Păun Ion Otiman: Evaluarea, în sens patrimonial, a averii Academiei Române este un proces nerelevant din punct de vedere contabil, deoarece între "valoarea de piaţă" şi "valoarea contabilă" a patrimoniului unei entităţi, cum este Academia Română, este o diferenţă mare. Cea mai importantă componentă a tezaurului Academiei Române este cea culturală şi ştiinţifică, şi nu cea materială, aşa cum prea mulţi neştiutori sau rău-voitori îşi imaginează.

Este suficient să amintesc numai trei elemente patrimoniale ale Academiei Române:

- documentele istorice, manuscrisele, incunabule, carte rară (câteva milioane, din care 497.000 recuperate de Biblioteca Academiei Române în ultimii 2-3 ani, documentele transferate la Arhivele Naţionale prin decizia CPEx al CC al PCR 1070/1978);

- colecţia numismatică a Academiei Române - colecţia Orghidan cu peste 3.000.000 piese - una din cele mai bogate din Europa şi

- colecţiile de artă - pictură, grafică, sculptură, icoane, artă decorativă românească, europeană şi orientală, mobilier etc. din colecţiile Prof. George Oprescu, Acad. Aurel Avramescu, Acad. George Călinescu, Ing. Dumitru Minovici, Maria Bâscă, proprietăţi ale Academiei Române, în total 616 piese clasate în categoria Tezaur şi Fond.

Academia Română are în proprietate 9.598 ha teren agricol (mai având de recuperat încă circa 1.200 ha), 16.265 ha pădure (mai având de a fi pusă în posesie cu circa 6.000 ha), 24 imobile în Bucureşti şi diferite localităţi din ţară, din care 12 case memoriale şi muzee.

Reporter: Când a fost făcută cea mai recentă evaluare a averii Academiei Române?

Academician Păun Ion Otiman: Evaluarea şi intabularea averii Academiei Române sunt operaţiuni contabile şi juridice permanente, dar ambele extrem de costisitoare. În ultimul an (2012) am făcut 46 de evaluări, 16 intabulări (14 clădiri, 16.265 ha pădure) şi 107 notificări (sau reveniri) către autorităţile administrative.

Reporter: Au fost operate restructurări în averea Academiei Române (aţi vândut active neviabile, aţi renovat imobile etc.)?

Academician Păun Ion Otiman: Academia Română nu a vândut niciun activ, niciun metru pătrat de teren, a cesionat două elemente patrimoniale pe care nu le-a deţinut niciodată în patrimoniu şi care, din cauza modificărilor din perioada 1948-1989, în prezent nu se pot restitui în natură, deoarece nu se regăsesc ca teren agricol, formă sub care au fost făcute testamentele către Academia Română, fiind integral construite, şi a cesionat dreptul de proprietate asupra apartamentului din Casa Coandă - imobil care i-a fost răpit Academiei Române atât de statul communist, înainte de 1989, cât şi statul post (neo) comunist după 1989 (asupra acestuia voi reveni mai târziu).

Academia Română a renovat şi reabilitat mai multe imobile, cele mai multe din venituri proprii şi fonduri europene: Casa memorială Berthlot, Casa Moxa, Casa Bellu, Casa George Oprescu, Casa Titulescu, Casa Avramescu, alte fiind în curs de reabilitare: Casa George Călinescu, Casa Maican etc.

Reporter: Cine se ocupă de administrarea averii Academiei Române?

Academician Păun Ion Otiman: De administrarea patrimoniului public şi privat al Academiei Române se ocupă Direcţia Patrimoniu (pentru patrimoniul public), Fundaţia Patrimoniu (pentru fondul funciar agricol) şi Ocolul Silvic Penteleu (pentru fondul silvic).

Reporter: Deţine Academia Română acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti sau alte burse?

Academician Păun Ion Otiman: Nu.

Reporter: Aveţi încă litigii pentru recuperarea proprietăţilor?

Academician Păun Ion Otiman: Avem încă multe litigii în curs, pentru încă circa 40 de clădiri şi terenuri adiacente în Bucureşti.

Reporter: Aveţi procese cu Asociaţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor? La cât se ridică valoarea despăgubirilor pe care trebuie să le primiţi de la ANRP?

Academician Păun Ion Otiman: Nu avem procese cu ANRP. Câteva imobile din Bucureşti se află pe lista potenţialelor despăgubiri de la AMRP.

Reporter: Care este situaţia titlurilor financiare pe care le avea Academia în patrimoniu până în 1948?

Academician Păun Ion Otiman: Titlurile şi valorile imobiliare ale Academiei Române deţinute în perioada 1866-1948: acţiuni - 946 milioane lei (evaluări la data respectivă), obligaţiuni 4% şi 5% - peste un milion, rente viagere 5% - 235,6 milioane, bonuri de valoare 3% - 223 mii.

Nu s-a recuperat niciun titlu, neavând legislaţie în materie.

Reporter: Vânzarea Casei Coandă la un preţ mai mic decât valoarea expertizată a imobilului a stârnit numeroase controverse, apare inclusiv în Raportul Curţii de Conturi pe anul 2011. Presa v-a acuzat că sunteţi pionul principal, în această vânzare. Ce ne puteţi spune despre această tranzacţie?

Academician Păun Ion Otiman: Cu privire la "vânzarea Casei Coandă", întrebarea este incorectă.

Academia Română a cesionat drepturile asupra apartamentului din Casa Coandă, pierdut de Academia Română prin "grija" statului român comunist şi post (neo)comunist. Presa, inclusiv Curtea de Conturi, au fost "alimentate" cu o mulţime de inexactităţi, de către delatori (chiar din interior) care nu au făcut absolut nimic pentru Academia Română.

Cu privire la "Vânzarea Casei Coandă", consider necesară clarificarea unor aspecte esenţiale legate de acest imobil, având în vedere datele şi informaţiile eroante apărute în presă.

Imobilul denumit "Casa Coandă", situat în municipiul Bucureşti, B-dul Lascăr Catargiu nr. 29 (fost Bdul Ana Ipătescu nr. 29-29 bis), sector 1, a aparţinut generalului Constantin Coandă.

Prin actul de partaj voluntar, autentificat de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat sub nr. 2553 din 22 ianuarie 1936 şi transcris la grefa aceluiaşi Tribunal sub nr. 1320 din 22 ianuarie 1936, dreptul de proprietate asupra imobilului a revenit în părţi egale, respectiv 1/2 din imobil doamnei Popovici Aida-Maria-Elena şi 1/2 din imobil doamnei Jeanne Aida Herbert (ambele născute Coandă).

Dreptul de proprietate al doamnei Jeanne aida Herbert asupra cotei-părţi de 1/2 a fost transmis statului român, aceasta primind din partea statului francez despăgubirile legale stabilite prin acordul franco-român din 1959.

Prin contractul de donaţie autentificat de Notariarul de Stat al Sectorului 1 Bucureşti, notar Corici Melania, sub nr. 6133/05.09.1969, doamna Popovici Aida-Maria-Elena, a donat Academiei Române (la acea dată Academia Republicii Socialiste România) partea sa de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Bdul Ana Ipătescu nr. 29-29 bis, sector 1, respectiv apartamentul de la etajul 1, compus din 7 camere, hol, baie, Wc; spălătoria nr.1, pivniţa nr. 1 şi 2, o cameră de locuit alăturată pivniţei şi o toaletă, situate la subsolul imobilului; compartimentul de pod nr.1, bucătăria şi două camere de serviciu situate la mansardă, cota parte indiviză de 1/2 din suprafaţa totală a întregului teren de 428,30 mp, precum şi cota parte indiviză din părţile comune ale întregului imobil.

În temeiul art. 8 din Decretul nr. 409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului, partea de 1/2 din imobil care a aparţinut doamnei Jeanne Aida Herbert şi intrată în proprietatea statului, a fost dată în administrarea Academiei Române de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 494/20.10.1969.

În 1977, Comitetul Central al Partidului Comunist Român a dispus trecerea în folosinţă fără plată şi pe termen nelimitat a întregului imobil din Bucureşti, Bdul Ana Ipătescu nr. 29-29 bis, sector 1, la Ministerul Afacerilor Externe cu 1 aprilie 1977, data preluării în fapt a imobilului, în baza art. 4 lit.a) din Decretul nr. 466/1960 privind reglementarea transmiterii bunurilor de la şi către Partidul Comunist Român.

Academia Română a solicitat Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România înfiinţarea Muzeului ştiinţific al Academiei Române având ca obiect ilustrarea vieţii şi operei savantului român Henri Coandă. Urmare a demersurilor Academiei Române, prin Hotărârea nr. 1518/30.10.1970, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România, a aprobat înfiinţarea muzeului care, în perioada 1970-1977 a funcţionat în imobilul din Bucureşti, Bdul Ana Ipătescu nr. 29-29 bis, sector 1, timp în care întreg imobilul s-a aflat în patrimoniul instituţiei noastre.

Începând cu data de 1 aprilie 1977, statul român - prin partidul comunist, a preluat abuziv întregul imobil de la Academia Română şi a desfiinţat muzeul. Urmare a preluării abuzive de către stat a imobilului, Academia Română a transferat colecţia muzeală ce ilustra viaţa şi opera savantului Henri Coandă la Muzeul Tehnic "Ing D. Leonida" prin contractul de împrumut nr. 3183/10.07.1979.

Urmare a evenimentelor din perioada 16-22 decembrie 1989, care au adus sfârşitul regimului comunist în România, a fost emis Decretul - Lege nr. 30/1990 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român. Printre bunurile aflate în patrimoniul P.C.R. se regăsea şi imobilul Casa Coandă, imobil ce a fost transferat în proprietea statului.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 115/1990 privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României nr 148/1992, imobilul Casa Coandă (inclusiv partea de 1/2 din acesta, proprietatea privată a Academiei Române) a trecut în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti - Oficiul de Prestări Servicii pentru Corpul Diplomatic, conform Anexei 3A, poziţia 23.

Având în vedere că imobilul a fost preluat abuziv de statul român în 1977 (prin hotărârea PCR), în baza Decretului nr. 466/1960 privind reglementarea transmiterii bunurilor de la şi către Partidul Comunist Român, nemaifiind restituit după preluare, instituţia noastră a iniţiat demersurile prevăzute de Legea nr. 10/2011, republicată.

Prin Decizia nr. 298/28.05.2008, R.A.A.P.P.S. a soluţionat notificarea formulată de Academia Română prin care s-a constatat calitatea de persoană îndreptăţită şi s-a dispus restituirea în natură a cotei de 1/2 (a apartamentului donat de doamna Popovici Aida-Maria-Elena) din imobilul situat în str. Lascăr Catargiu (fost Ana Ipătescu) nr. 29-29 bis, sector 1, Bucureşti.

În acest sens, se impune precizarea că termenul de "imobilul Casa Coandă" este folosit în mod greşit întrucât, prin folosirea acestul termen se înţelege o clădire/casă, or, instituţiei noastre i-a fost donat un apartament din clădirea denumită "Casa Coandă" şi nu întregul imobil.

De asemenea, se impune şi precizarea cu privire la preţul înstrăinării acestui apartament (nu a imobilului Casa Coandă) având în vedere informaţiile eronate legate de acest aspect, şi anume:

În opinia şi constatarea echipei de auditori publici în cadrul Curţii de Conturi, înstrăinarea apartamentului din imobilul Casa Coandă s-a realizat sub "valoarea minimă în sumă de 424.705 de euro din Ghidul orientativ pentru valoarea de piaţă a imobilelor din Municipiul Bucureşti pentru anul 2009...".

Atât opinia cât şi constatarea Curţii de Conturi sunt contrazise de însuşi Ghidul orientativ pentru valoarea de piaţă a imobilelor din Municipiul Bucureşti pentru anul 2009, care, la Anexa 7/1 prevede că valoarea imobilelor situate pe Bd. Lascăr Catargiu (adresa actuală a apartamentului din imobilul Casa Coandă) este de 143.000 euro şi nu de 424.705 de euro.

Mai mult, preţul înstrăinării apartamentului - de 350.000 euro, a fost stabilit avându-se în vedere raportul de evaluare întocmit de un expert evaluator independent şi autorizat conform legii.

Prin urmare, este de neînţeles opinia şi constatarea Curţii de Conturi privind valoarea minimă prevăzută în Ghidul orientativ pentru valoarea de piaţă a imobilelor din Municipiul Bucureşti pentru anul 2009, în condiţiile în care ghidul invocat de aceasta prevede contrariul.

Motivul real al valorificării drepturilor asupra imobilului este legat de salvarea Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai" Târgu Mureş.