Mai simplu decît pare şi mai complicat decît credem

În ce lume trăim? Nimeni nu mai înţelege nimic! "Confuzie" scrie pe eticheta acestor timpuri. Mai mult decît oricînd, hamletianul diagnostic, "Vremurile-s ieşite din ţîţîni", se dovedeşte implacabil exact, pentru noi. "O soţietate fără prinţipuri, va să zică... că nu le are"! Ce naiv era domnul Caragiale! Dacă asta ar fi singura consecinţă, ar mai fi, cum ar mai fi! Realitatea lumii în care valorile exprimate de bani şi bunuri lumeşti, îngrămădite la chimir pe sub mîna legii, iar nu Valoarea, constituie etalonul Reuşitei sociale, al împlinirii ca Destin, al Existenţei ca Dar Suprem, este cu mult mai cruntă. Închipuiţi-vă, pentru o clipă, că vă aflaţi într-un loc, o ţară străină, în care:

1. Haidamaci plătiţi gras să scotocească (ilegal, de altfel!) sacoşele onoratei clientele înainte de ieşirea din "super-market" stîlcesc în bătaie un copil, doar pentru că li s-a părut suspect plimbatul lui haihui printre maşinile din parcarea magazinului!

2. Şefi şi poliţişti de rînd, deopotrivă, bat cu străjnicie şi metodă, ba chiar şi omoară în bătaie, din cînd în cînd, adolescenţi, maturi şi bătrîni, deopotrivă, ca să grăbească niţeluş "rezolvarea" anchetei!

3. Procurori şefi, poliţişti şi alţi "colegi" se înţeleg şi uzează de toate uneltele autorităţii lor publice, de care se bucură în virtutea profesiei şi a ocupaţiei, pentru a-l băga la puşcărie pe un alt poliţist, care n-a învăţat prea bine ce înseamnă să te dai pe brazdă, ori să stai în banca ta!

4. Un şef de instituţie publică, mare jucător la roata norocului pe sume în euro sau dolari care trec frecvent de suta de mii, cere şi, se pare, primeşte şpagă de 1.000.000 de euro, ca să "intervină" în favoarea unei părţi într-un proces de arbitraj comercial!

5. Zilnic, persoane cu funcţii importante în instituţiile politice, ale administraţiei şi justiţiei sunt anchetate, puse sub acuzare sau condamnate pentru încălcări grave ale legii, cel mai frecvent pentru corupţie!

6. Un Procuror adjunct al Republicii "ciripeşte" subiectele la examenul de promovare către nişte favoriţi, procurori şi ei, pe care i-ar vrea (el sau alţii, ce importanţă are?) mai sus pe scara "dosarelor grele"!

7. După vreo şapte ani de judecată pe la nu se mai ştie cîte instanţe care au dat fiecare alte verdicte, nimeni alta decît Instanţa Supremă dă o soluţie de condamnare, pentru cîţiva grei ai banilor negri rulaţi în lumea albă a pseudo-afacerii numită fotbal, mai ciuruită pe formă şi (unii zic că şi pe fond!) decît cel mai nobil soi de swaitzer!

8. Cu fiecare ocazie şi de cel puţin două ori pe zi, Preşedintele Republicii şi Primul Ministru ies în faţa camerelor de luat vederi, cu microfoanele adiacente, pentru a spune public şi răspicat, fiecare despre celălalt, că este un mincinos şi un corupt!

9. Analfabetismul creşte vertiginos, iar rata de eşec şcolar bate spre 75%!

10. Oameni emblematici şi creatori de cultură devin obiect de batjocură, dacă nu chiar de linşaj mediatic!

11. Incidenţa cazurilor de neglijenţă profesională, malpraxis, boli dobîndite, respectiv mortalitatea în maternităţi, spitale şi alte aşezăminte, presupuse a îngriji oamenii, sunt mai mari decît în oricare altă ţară învecinată, iar în unele cazuri mai mari decît oriunde în lumea civilizată!

12. "Industria" drogurilor, a cametei, a proxenetismului şi prostituţiei au prosperat în două zeci de ani, în proporţie de cel puţin unu la zece mii, faţă de oricare altă afacere legitimă şi legală!

13. Violenţa în spaţiul public, inclusiv cu utilizarea armelor, a atins cotele la care un om legat de o maşină şi tîrît pe străzi pînă moare nu mai reprezintă decît un simplu, mă rog, poate curios!, fapt divers!

14. Numărul de accidente rutiere cu victime şi consecinţe grave, inclusiv deces, creşte neîntrerupt, în timp ce autorităţile schimbă frenetic legile circulaţiei, ca să se afle în treabă, măresc amenzile cît pot de des, ca să-şi rotunjească bugetul (public şi privat!), dar refuză cu încăpăţînare să facă orice legătură între acest rezultat şi starea drumurilor (de la starea carosabilului, la semnalizare şi dirijare), respectiv cu numărul uriaş de permise de conducere acordate fraudulos, inclusiv analfabeţilor!, oamenilor cu grave deficienţe de vedere, de coordonare, ba chiar şi de judecată, ori cu lipsa elementară de pregătire pedagogică a celor care "predau" şi "instruiesc" în aşa zisele şcoli de şoferi?

15.16.17......1000... şi aşa mai departe, pot urma fără probleme. Am luat aceste exemple, la întîmplare, doar din ştirile ultimelor trei-patru zile! Întrebarea este: v-aţi lăsa copilul să meargă singur pe stradă într-o asemenea societate? Dar dumneavoastră sunteţi dispus să vă jucaţi şansa de reuşită socială, poate chiar libertatea, la un cazinou, ca acesta, în care mesele de joc sunt trucate atît de grosier? Nu-i aşa că trăim într-o lume complicată?

În realitate, e mai simplă decît pare. E doar o lume populată de prea mulţi oameni care, în forul lor interior, în locul acela adînc unde se formează resorturile acţiunii, nu cred, sau nu mai cred, în valoarea Binelui şi Adevărului; cît despre Frumos, tot mai puţini îi mai ştiu chipul, ori măsura! Oameni în care credinţa s-a surpat! De aici vine şi consecinţa: lumea aceasta este mai complicată decît credem, ori suntem dispuşi să credem, mai ales cînd vine vorba de a o pune pe alt făgaş, de a o face să funcţioneze altfel, după alte principii, mai bine.

Cine nu crede, este rugat să facă următorul exerciţiu, simplu:

1. Luaţi o foaie de hîrtie şi descrieţi, se pot folosi şi schiţe, modul de funcţionare al unui aparat pe care îl utilizaţi zilnic - automobil, maşină de spălat, robot de bucătărie, telefon mobil, televizor... orice!

2. Faceţi o listă de soluţii pentru a face aparatul respectiv să meargă altfel, după alte principii şi reguli, dar mai bine!

3. Încercaţi, apoi, să răspundeţi onest la întrebarea: credeţi că societatea e o "maşinărie" mai simplă decît cea pe care o folosiţi atît de des şi de "natural", dar despre care, abia acum, aţi băgat de seamă cît de puţine lucruri ştiţi, în realitate?

Parcurs cu onestitate, testul vă duce, aproape sigur, la concluzia de care m-am lovit şi eu: lumea este ceva mai simplă decît pare, dar mult mai complicată decît credem!