MANUELA DRĂGHICESCU, ASOCIAŢIA SUNE: "Suntem la începutul erei dezvoltării energiei solare"

Deşi producţia de energie fotovoltaică pare că a luat avânt în ţara noastră, în Europa şi chiar pe mapamond, suntem încă la începutul erei dezvoltării energiei solare, consideră Manuela Drăghicescu, directorul executiv al asociaţiei SUNE, care promovează energia regenerabilă.

Prezentă în cadrul conferinţelor târgului RoEnergy, domnia sa a explicat: "Cercetarea, inovarea şi dezvoltarea tehnologicîă a vansat rapid în ultima perioadă, făcând aceste energii mai accesibile. Totuşi, dezbaterile recente de la nivel european au scos la iveală faptul că energia regenerabilă nu poate trăi fără subvenţii, iar economia europeană nu poate susţine subvenţionarea energiei verzi ca să atingă ţintele ambiţioase pe care şi le-a propus".

Directorul Asociaţiei SUNE a spus că există o preocupare în asigurarea unei energii curate şi la preţuri competitive şi că cercetarea şi inovarea au un rol important în domeniu.

Manuela Drăghicescu a atras atenţia că micii producători de energie verde şi-au luat adio de la tarifele reglementate pe care autorităţile le promit de mai bine de un an, pentru a stimula şi dezvoltarea acestui segment al pieţei: "Consumatorii casnici şi IMM-urile încep să aibă un apetit crescut pentru a-şi produce singuri energia pentru necesarul propriu de consum. Dar fără un stimul, sistemul nu se poate dezvolta. Autorităţile nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că producţia cât mai aproape de locul de consum este viitorul trend în energie, în contextul proiectului Uniunii Energetice, care are ca ţintă reducerea dependenţei de gazele ruseşti. De asemenea, nu mai ai nevoie de dezvoltarea masiva a reţelelor şi astfel elimini costuri suplimentare".

Conform sursei citate, şi plantele energetice sunt ignorate de autorităţile noastre, în condiţiile în care există multe terenuri degradate şi poluate. Salcia energetică, de exemplu, are proprietăţi benefice întrucât poate fi cultivată pe terenuri cu şlam, care sunt, astfel, ecologizate. Salcia poate fi transformată în peleţi, din care se obţine o energie ieftină.

Şi Patronatul Serviciilor Private din România (PSP) a tras ieri un nou semnal de alarmă cu privire la biomasă şi la ignorarea plantelor energetice. Într-un comunicat remis redacţiei, patronatul consideră extrem de gravă şi dăunătoare economiei ţării noastre activitatea de exploatare neraţională a bogăţiei reprezentate de lemnul din pădurile ţării: "Informaţiile publice oferă o imagine negativă a politicilor publice, inconsistente cu strategia de Competitivitate şi obiectivele 2020 ale României şi Uniunii Europene, vizând reglementări legale din domeniul protecţiei mediului, dar mai ales reaua voinţă şi reaua credinţă în a lua la cunoştinţă valoarea excepţională şi potenţialul oferit de resursele naturale (terenuri, pedoclimat, păşuni, râuri, păduri, DELTA) şi de biomasă (resturi agricole, resturi din livezi, resturi forestiere, deşeuri municipale) ale ţării noastre, altele decât lemnul".

PSP cere Guvernului şi Parlamentului să adopte urgent măsuri clare şi ferme de susţinere a culturilor de plante energetice ca o resursă majoră a ţării noastre, a comunităţilor locale rurale sărace şi a bioeconomiei Europei, pentru valorificarea terenurilor degradate de modificări climatice, inundaţii, defrişări, a zonelor de protecţie ale drumurilor, a reţelelor naţionale, a autostrăzilor şi a terenurilor neexploatate pentru o perioada mai mare de 3 ani, pe care proprietarii doresc să le arendeze, şi care în ultimii ani nu au avut o utilizare economică. În opinia conducerii patronatului, acest lucru va permite valorificarea a peste 500.000 de hectare de teren, crearea unei rezerve strategice pentru mediu, pentru sisteme de încălzire publice şi private, care va permite reducerea progresivă a cotelor de exploatare a lemnului din pădurile tinere.

PSP a propus tuturor actorilor publici soluţii concrete, fundamentate economic, de asigurare a utilizării culturilor energetice pentru furnizarea de zone de protecţie, căldură şi energie electrică precum şi conservarea masei lemnoase.

Finanţarea acestor soluţii se poate face, conform sursei citate, prin resurse dedicate atrase de la Uniunea Europeană, cofinanţate de Fonduri de Garantare Agricolă, de Fondul de mediu, Fondul naţional de Eficienţă Energetică, create şi întărite printr-o nouă politică de responsabilitate a alocării resurselor plătite de marile companii pentru certificate de carbon, certificate albe şi chiar certificate verzi. Aceste fonduri pot fi finanţare şi capitalizate de instrumentele financiare create de băncile de investiţii ale Europei menite să susţină politicile europene de cercetare, mediu, dezvoltarea IMM-urilor lucru deja realizat cu prioritate de ţările vecine la nivelul SUERD (n.r. ţările traversate de Dunăre) în zona Central Europeană.