MARFĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU EXPORT Guvernul polonez ar putea adopta o variantă a legii dării în plată

Guvernul polonez analizează posibilitatea renunţării la planurile anterioare care vizau obligarea băncilor să convertească în zloţi creditele în franci elveţieni, în favoarea unor legi care ar permite debitorilor să recupereze o parte din costurile cu aceste credite sau pur şi simplu să renunţe la case în favoarea băncilor, au declarat pentru Reuters o serie de surse guvernamentale, citate de Agerpres.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat recent că se aşteaptă ca şi alte state să adopte legea dării în plată: "Mă aştept ca Ungaria, Cehia, Croaţia, toţi cei care au avut probleme în sistemul lor bancar, să ceară să li se aplice acest gen de reglementare. Este evident că România a devenit exportatoare de legislaţie. Este o chestiune care a fost preconizată de Parlamentul European în 2013 şi nicio ţară nu a avut curajul să pună în pagină un astfel de mecanism. Iată că Parlamentul României a făcut-o. Legea Dării în Plată ar putea fi exportată oriunde în Europa".

Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile în Polonia din toamna anului trecut şi pentru că a promis că îi va ajuta pe miile de polonezi care au luat un credit în franci când cursul de schimb era favorabil în raport cu zlotul polonez şi care în prezent suferă de pe urma aprecierii monedei elveţiene.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a propus în luna ianuarie un plan vizând convertirea în zloţi a creditelor în franci elveţieni şi obligarea băncilor să suporte aceste costuri. Însă Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Polonia (KFN) pare să fi blocat aceste propuneri după ce a avertizat că ar declanşa costuri exorbitante.

Potrivit surselor citate de Reuters, o echipă de consilieri ai lui Andrzej Duda elaborează noi propuneri şi intenţionează să anunţe un nou plan până la finele lunii mai.

"Nu avem nevoie de conversie, deoarece ar fi incorectă pentru cei care au un credit în zloţi. Francul ar putea să se deprecieze în următorii doi - trei ani, în timp ce zlotul ar putea să se aprecieze, ceea ce ar face conversia neprofitabilă", a declarat Slawomir Horbaczewski, membru al echipei de experţi prezidenţiali.

O posibilă soluţie ar fi ca debitorii să cedeze proprietatea către bănci, împreună cu restul creditului, dar să plătească chirie pentru a putea locui în casele lor, susţine Horbaczewski. Acesta a adăugat că băncile ar putea fi forţate, de asemenea, să returneze debitorilor comisioanele valutare.

Această aparentă modificare a intenţiei Guvernului ţine cont de opinia publică, sondajele arătând că peste jumătate din polonezi cred că băncile vor transfera costul conversiei creditelor asupra consumatorilor. De asemenea, peste jumătate din polonezi se opun unui program de salvare a băncilor, după ce luna trecută Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Polonia (KFN) a estimat că un program de conversie a creditelor ar costa băncile poloneze de patru ori mai mult decât profiturile lor din 2015.

Una din provocările cu care se confruntă Partidul Lege şi Justiţie (PiS) este să găsească o soluţie care ar întinde costul conversiei creditelor pe o perioadă mai mare de timp, în loc ca băncile să fie obligate să plătească aceste costuri în avans. Însă majoritatea băncilor poloneze sunt listate la bursă şi trebuie să respecte standardele internaţionale de contabilitate care spun că costul conversiei creditelor ipotecare trebuie înregistrat imediat şi nu poate fi întins în timp.

Aproximativ 60% din sectorul bancar din Polonia este dominat de băncile străine precum Santander (Spania), UniCredit (Italia), Commerzbank (Germania), BCP (Portugalia), BNP Paribas (Franţa) şi Raiffeisen (Austria). Toate diviziile poloneze ale acestor bănci au portofolii de credite ipotecare în franci elveţieni.

Opinia Cititorului ( 18 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 01:24)
Deși eram adversarul TTIP și al instituțiilor de arbitraj de tip ISCID International Center for Settlement of Investment Disputes, populismul acesta credul, idiotic, purulent, izvorât din amestecul statului în domeniul privat dincolo de o simplă, clară și predictibilă reglementare, mă face să îl votez cu ambele mâini.

Da, vreau TTIP, vreau tribunale făcute de megacorporații care să zdrobească tâmpenia parlamentarilor de oriunde... Iată că mi-am adus aminte de fenomenalul parlamentar care dorea limitarea radarelor pe șosele. Prostia aleșilor trebuie limitată de niște alți tirani... CEO-ii de megacompanii.
1. 1.1.  Shylock (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 01:37)
  Daca ti-ai da seama unde ar conduce infaptuirea dorintelor tale, atunci ai avea ceva mai mare grija in privinta a ceea ce iti doresti.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 02:06)
  Statul ar fi bine să realizeze că stăpânește o masă de proști. Pe care nici nu îi vrea deșteptați - pentru că populismul electoral nu ar mai avea sens.
  
  Azi au picat băncile în vizorul tâmpiților aleși. Mâine vor pica avocații, notarii și traderii (că sunt paraziți). Săptămâna viitoare, toți cei cu salarii din top 10%. Iar la anul, toți cei cu mai mult de o casă și 12 salarii medii economisite.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 02:12)
  Iar dacă vrei o soluție, ea este solidaritatea societății.
  
  A încălcat o bancă vreo reglementare existentă? Cam NU. Toate tâmpeniile de motivații judecătorești se folosesc de cunoașterea viitorului pentru a imputa gestionarea proastă a trecutului. Este total INACCEPTABIL.
  
  Soluția este solidaritatea socială. Câți datornici în nevoie sunt? 10 mii. Germania a impus o taxă de solidaritate când s-a unificat cu Estul. Se impune un 0.5% la salariu, timp de 2-3 ani pentru a compensa TÂMPENIA proștilor care s-au îndatorat fără măsură.
  
  În acest fel, societatea singură, fără acte de tembelism politic parlamentar și de abuz asupra proprietății private, trece peste criza datornicilor.
  
  Și pentru a se asigura că nu se mai întâmplă, se stabilesc reguli noi. Atât am avut de spus despre subiect. Sunt sătul de proști de tipul Zamfirul creditelor sau Zamfirul radarelor poliției.
  1.4.  pt. slugoiul bancard (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 17:34)
  Bancile cam n-au incalcat nicio reglementare existenta in masura in care tu cam ai o pereche la neuronul stingher.
  Solidaritatea sociala in slujba parazitilor am tot avut. Sistemul bancar si-a transferat pierderile pe umerii contribuabililor in 2008. Exceptie a facut Islanda.
  Oricum tu nu gandesti nimic din ce melitezi pe aici, esti postac platit.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 17:37)
  nu s-a transferat nimic pe umerii contribuabililor, cel putin in SUA
  fondurile din TARP au fost platite inapoi cu dobanda iar contribuabilul a castigat ca dintr-o investitie profitabila
  1.6.  pt. manipulatorul bancard (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 17:45)
  The Special Inspector General for TARP summary of the bailout says that the total commitment of government is $16.8 trillion dollars with the $4.6 trillion already paid out. Yes, it was trillions not billions and the banks are now larger and still too big to fail. But it isn’t just the government bailout money that tells the story of the bailout. This is a story about lies, cheating, and a multi-faceted corruption which was often criminal.
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 18:02)
  ... Cristi dar ma dai pe spate, vorbind despre solidaritate si-ti voi aminti de niste soapte: ... totu-i bine si frumos, chiar de ieri mergeam pe jos ... az in fordul meu cel nou, ma feresc si de metrou ... si cat banca bani imi da, schimb masina ca si haina ... de vecin nici ca imi pasa, cand pe card io am o casa ... si cum una nu-i de-ajuns, mai iau doua pe ascuns ... si ma dau un liberal, cand de fapt sunt bisnitar ... si de-o fi sa si platesc, apoi io ma razgandesc, si din liberal primar, cer un stat mai social ... ca la bine io sunt primul, iar la plata chem vecinul ... tu! capitalist versat, de marxisme te-ai luat?! ... si susti preoprietatea, platita fie de toata gloata?! ... dara de proprietate cui vorbim?! ca ea nu-i pe buletin ... ea o ipoteca poarta sa-apoi banca abia asteapta, sa taxeze peste toti ca ei sunt otar netoti ... ca de stat nu le mai place, s-apoi vor capitalism feroce ... si de-i spune anarho-capitalism, dupa el eu vad marxism ... ca la urma cui ii pasa, ca e judecat acasa sau de-un tribunal formal fie el si arbitrar?! ... un Elysium s-ar tese, mare peste interese, daca interesul cel de stat va fi scurtcircuitat, iara masele de idioti utili, par a fi tot mai fertili, far-a sti ce isi doresc daca statul ei trantesc ...
  1.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 18:20)
  acel pasaj pe care il citezi nu are nume, nu stim cine este acel inspector... este o minciuna propagata pe canalul de toaleta al idiotilor de pe net
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 18:30)
  Se face o confuzie intre programul TARP care a apartinut Trezoreriei americane, si programul de imprumuturi al FED, bancii centrale.
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 18:40)
  Ai dreptate, dar sunt "banii" FED, nu ai guvernului/trezoreriei, si au ajutat doar la plimbarea unor cifre din conturile unor banci in ale altora, suma fiind cu castig nul la nivelul sistemului bancar:
  
  "The amount of money the central bank parceled out was surprising even to Gary H. Stern, president of the Federal Reserve Bank of Minneapolis from 1985 to 2009, who says he “wasn’t aware of the magnitude.” It dwarfed the Treasury Department’s better-known $700 billion Troubled Asset Relief Program, or TARP. Add up guarantees and lending limits, and the Fed had committed $7.77 trillion as of March 2009 to rescuing the financial system, more than half the value of everything produced in the U.S. that year."
  1.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 18:46)
  Redactia Bursa, cand eliminati cuvintele insultatoare de tipul slugoi, postac pe care in alt comentariu le-ati eliminat. Nu ar fi rau daca ati sterge complet comentariul 1.4 pentru ca apartine unui oligofren gunoier.
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 19:38)
  Anonimule, te cred acel dereglat psihic, profesoras la un colegiu tehnic, frustrat de interventiile mele pe care le comentezi cu niste aberatii galactice.
  
  Nu iti explic tie ca nu esti normal la cap. Ceilalti insa stiu deja faptul ca bancile americane au platit amenzi uriase nu pentru ca au pacalit reguli referitoare la consumatori (despre care este vorba in cazul ldp sau Paribas), ci au pacalit investitori profesionisti. Printre ei, agentiile federale Fannie Mae si Freddie Mac, fonduri de pensii, alte banci de investitii.
  
  Toate articolele din seria nemuritoarea ldp, pe care Bursa le scrie, nu au legatura cu diviziile de investitii ale bancilor, ci cu cele de retail. Grea diferenta pentru un provincial caraghios ca tine.
2. pt Cristi C sau Razvan C mai degraba
(mesaj trimis de adv în data de 06.05.2016, 15:14)
Esti intr-o ureche. Iti doresc sa treci prin ce trece un executat silit sau un om la ananghie si atunci sa te vad. Ai numai idiotenii in scafarlie, mai baiatule. esti un megacorporatist [...]
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 19:48)
  Executat silit nu voi fi niciodata in aceasta viata, ca persoana fizica. Sunt prea calculat si destept pentru asta. Ca persoana juridica, falimentul este parte normala din viata oricarei firme iar un manager sau antreprenor stie asta foarte bine.
  
  La ananghie, ceri ajutorul cui vrea sa te ajute. Nu il iei cu forta doar unuia, ca se cheama hotie.
  
  Cati datornici chf se puteau ajuta din banii pentru aparare sau pentru cumpararea de avioane de lupta?
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 19:58)
  Sau sponzorizarea Turciei pt Sirieni ?
  Pe aceea ii considera Europeni care aju g in coace pe Est Europeni nu. Halal Europa.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 23:14)
  Bravo. Nu m-am gândit la acele miliarde de € date șantajistului escroc Erdogan. Păi cu ei rezolvam problema datornicilor CHF din toată Europa de Est.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 17:06)
Ma bucur toata Europa ar trebui sa o adopte.