Marii traderi nu cred că suntem pregătiţi pentru o bursă de cereale

Lipsa disciplinei contractuale sugerează că nu suntem pregătiţi pentru o bursă a cerealelor, susţin membrii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA). Procesul de maturizare a pieţei agricole depinde foarte multe de disciplina contractuală (n.r. de exemplu, respectarea termenelor de predare a produselor), potrivit doamnei Ofelia Nalbant, director general al SC Agrium- Agroport SA. Cu toate acestea, membrii ARCPA susţin că o bursă de cereale ar fi un mijloc bun de eficientizare a tranzacţiilor şi ar aduce mai multă transparenţă în piaţă. "O astfel de bursă ar fi benefică deoarece ar oferi mai multe informaţii despre preţ şi ar garanta siguranţa tranzacţiilor", a spus doamna Nalbant. Reprezentanţii ARCPA susţin că principalele motive pentru care piaţa de la noi nu este pregătită pentru o bursă de cereale funcţională sunt, pe lângă lipsa disciplinei contractuale, necesitatea de a îmbunătăţi sistemul de gradare a calităţii produselor şi lipsa interesului companiilor de a tranzacţiona astfel. Potrivit acestora, primii paşii spre crearea unei burse de profil ar fi educarea jucătorilor din industrie cu privire la rolul acesteia şi o clasificare mai bună a producţiei cerealiere neomogene de la noi.

Oficialii Ministerului Agriculturii susţin că înfiinţarea unei burse de mărfuri pentru cereale şi produse derivate reprezintă un instrument care ar permite o bună funcţionare a pieţei produselor agricole cu o transparenţă mult mai mare.

• Traderi: "Tranzacţiile cu cereale depind de evoluţiile de pe piaţa internaţională"

Sistemul de referinţă în formarea preţurilor de achiziţie a cerealelor la noi în ţară este reprezentat de preţurile de pe bursele internaţionale de profil, cum ar fi Matif din Franţa sau Chigaco Exchange Commodities (CME), însă sunt influenţate de o varietate de factori, spun reprezentanţii ARCPA. Printre aceşti factori se numără producţia de cereale din bazinul Mării Negre, nivelul producţiei în raport cu cererea, costurile logistice şi financiare ale traderilor.

"Trebuie să conştientizăm că ţara noastră exportă 7-10 milioane de tone de cereale pe an, iar valoarea acestor tranzacţii reprezintă doar 1% din totalul tranzacţiilor mondiale", a spus domnul Robert Arsene, director general Agricover SA. Domnia sa susţine că nemulţumirile manifestate de fermieri în acest an faţă de preţul practicat de traderi la achiziţia cerealelor sunt generate de faptul că producătorii se raportează la preţurile practicate în 2012. Dacă, anul trecut, preţul mediu pe o tonă de grâu era în jur de 200 de euro, anul acesta preţurile sunt de aproximativ 140-150 de euro pe tonă. Cu privire la acest aspect, reprezentanţii ARCPA susţin că preţurile au scăzut datorită creşterii producţiei totale de cereale în 2013, anul acesta estimându-se o producţie de cereale cu 30 de milioane de tone mai mare decât cea din 2012.

Domnul Vasile Varvaroi, preşedintele ARCPA şi membru în Consilul de Administraţie al companiei Cargill în România, estimează o producţie de 4 tone/hectar pentru grâu în acest an. Domnia sa a precizat însă că aceste estimări sunt bazate pe statisticile disponibile, iar ţara noastră duce lipsa unui sistem coerent de raportare statistică a producţiei de cereale.

Robert Arsene a adăugat că la o producţie medie de 4 tone grâu/hectar, la un preţ de circa 650 de lei/tonă, agricultorii români ar trebui să îşi acopere costurile de producţie în totalitate, fără a calcula şi subvenţiiile acordate de Ministerul Agriculturii (MADR). "Potrivit acestor calcule, fermierii ar trebui să înregistreze o marjă de profitabilitatea mai mare chiar decât traderii", a spus reprezentantul Agricover. Potrivit ARCPA, rolul traderilor din ţara noastră este acela de a găsi o piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. În contextul unor politici agresive a principalilor competitori (Rusia şi Ucraina) la vânzarea cerealelor pe piaţa internaţioanlă, preţurile de achiziţie trebuie adaptate astfel încât ţara noastră să rămână competitivă la licitaţiile externe. Membrii asociaţiei au atras atenţia că traderii trebuie să îşi acopere şi costurile logistice cu transportul care variază foarte multe în funcţie de locaţia unde vor ajunge cerealele. "Astăzi de exemplu, transportul de undeva din mijlocul ţării până în portul din Constanţa este de aproximativ 16% peste preţul la care achiziţionăm cerealele. La acesta se adaugă şi taxa de intrare în port, precum şi cea de manipulare portuară", au precizat membrii ARCPA.

În opinia lui Robert Arsene, faptul că tranzacţiile cu fermierii continuă în ciuda nemulţumirilor acestora cu privire la preţ sugerează că piaţa funcţionază chiar şi în condiţii de volatilitate. Directorul Agricover vede nemulţumirea fermierilor normală, dar nu consideră că cineva anume este responsabil pentru o situaţie creată de realităţile pieţei. Potrivit datelor furnizate de ARCPA, cerealele (în special grâul şi porumbul) înregistrează o tendinţă descendentă a preţurilor pe bursele internaţionale încă din iarnă. "Preţurile practicate astăzi nu sunt o surpriză, ci confirmarea tendinţei preconizată încă de la începutul anului", au spus reprezentanţii asociaţiei.

• ARCPA: "Problema depozitelor, o legendă"

Reprezentanţii ARCPA afirmă, în ciuda vocilor care susţin că ţara noastră duce lipsă de spaţii de depozitare pentru cereale, că în România sunt autorizate astfel de spaţii cu o capacitate de 16 milioane de tone. Dintre acestea, traderii deţin doar 10%. Prin urmare ARCPA respinge ideea că marii comercianţi ar putea influenţa preţurile pe piaţa de profil, deoarece dispun de majoritatea spaţiilor de depozitare.

De altfel, săptămâna aceasta a avut loc o întâlnire la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale între conducerea MADR şi reprezentanţii ARCPA pe tema schemei de garantare a certificatelor de depozit.

Subiectul s-a regăsit şi pe ordinea de zi a discuţiilor din data de 27 august 2013 avute de conducerea MADR cu reprezentanţii marilor exploataţii agricole din ţară.

Întâlnirile de la sediul MADR au loc în contextul elaborării unui proiect legislativ pentru îmbunătăţirea regimului de depozitare a seminţelor de consum în spaţii licenţiate şi de utilizare a certificatelor de depozit pentru acestea. Astfel, modificarea legislaţiei vizează atragerea mai multor producători către un astfel de mecanism de piaţă.

• Taxarea inversă la cereale - soluţie pe termen scurt la evaziunea fiscală; reducerea TVA, soluţia pe termen lung

Vasile Varvaroi susţine că introducerea taxării inverse la cereale va avea un efect benefic asupra pieţei. Taxarea inversă este însă doar o măsură temporară împotriva evaziunii fiscale, fiind valabilă doar până în 2018. Din această cauză, ARCPA susţine că soluţia pe termen lung la această problemă este reducerea TVA la cereale şi produse de panificaţie şi consideră că importanţa succesului acestei măsuri nu trebuie minimizată. Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut Comisiei Europene ca termenul de aplicare a taxării inverse la cereale să fie prelungit până în 2015, dar oficialii de la Bruxelles au respins cererea Guvernului, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa "o supraveghere inadecvată" de către autorităţi. Recent, însă, Consiliul Uniunii Europene a decis să introducă un "mecanism de reacţie rapidă" pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă în diferite sectoare, în cazuri justificate, fără a abuza.