Marile bănci de investiţii, lovite de prăbuşirea preţului petrolului

Instituţiile financiare de pe Wall Street au susţinut boom-ul sectorului petrolier din America, finanţând proiecte de forare foarte scumpe, care au inundat lumea cu ţiţei.

Supraproducţia din domeniu a cauzat, însă, scăderea preţului ţiţeiului până la circa 30 de dolari barilul, de la un vârf de 145 de dolari în 2008, situaţie care a lovit semnificativ sectorul bancar.

Zeci de companii petroliere au intrat în faliment, iar cele care încă se menţin în viaţă sunt supuse unui stres financiar major, fiind nevoite să-şi reducă cheltuielile şi să taie zeci de mii de posturi.

În condiţiile date, băncile nu-şi mai recuperează creditele acordate şi se văd obligate să-şi constituite provizioane care le taie din câştiguri. Odată ce câştigurile sunt afectate, are de suferit şi dinamica acţiunilor acestor instituţii, titlurile pierzând teren semnificativ de la începutul anului curent.

Trei dintre cele mai mari bănci americane au avertizat, anul acesta, că preţul ţiţeiului va continua să scadă, ceea ce "va da dureri de cap pe Wall Street", mai ales dacă barilul va ajunge la un preţ de 20 de dolari, poate chiar de 10 dolari.

Banca americană "Wells Fargo & Co." a acordat credite de peste 17 miliarde de dolari sectorului petrolului şi gazelor, iar potrivit Reuters, expunerea "Wells Fargo" pe acest sector este de 1,9%. Acum, instituţia îşi constituie provizioane de 1,2 miliarde de dolari pentru acoperirea pierderilor generate de "deteriorarea continuă a sectorului energetic", conform Money CNN. În acest context, acţiunile acesteia au scăzut cu peste 8% de la începutul lui 2016.

Totodată, "JPMorgan Chase & Co.", cea mai mare bancă americană, are o expunere pe sectorul petrolier de 1,6% din totalul creditelor. Banca şi-a constituit provizioane adiţionale de 124 de milioane de dolari ca să acopere potenţialele pierderi din creditele acordate în domeniu şi a avertizat că suma poate creşte la 750 de milioane de dolari dacă preţul petrolului se va menţine la 30 de dolari în următoarele 18 luni. Titlurile "JPMorgan Chase" au scăzut cu 16% anul acesta.

În acelaşi timp, "Citigroup" Inc., care are o expunere de 3,3% pe segmentul amintit, şi-a constituit provizioane de 300 de milioane de dolari pentru pierderi din creditele acordate sectorului petrolier, iar banca estimează că "preţul ţiţeiului se va menţine la un nivel redus o perioadă lungă de timp". "Citigroup" estimează că, dacă preţul rămâne la circa 30 de dolari/baril, banca va avea pierderi din creditele pentru energie de circa 600 de milioane de dolari în primul semestru din 2016. Conform băncii, această sumă se poate dubla la 1,2 miliarde dolari dacă preţul petrolului scade la 25 de dolari barilul şi rămâne la acel nivel. Titlurile "Citigroup" s-au depreciat cu 21% de la începutul anului curent.

Totuşi, Paul Miller, director general al FBR Capital Markets, este de părere că împrumuturile acordate sectorului petrolier nu reprezintă aceeaşi ameninţare pentru bănci pe care au reprezentat-o ipotecile în deceniul trecut. Acesta spune că băncile au fost nevoite, acum, să-şi constituie provizioane ca să absoarbă pierderile.

"Marile bănci ar putea avea o expunere de 1%-6% pe acest sector. Asta nu le va ucide. Nu e ca în anii 2006-2007", subliniază Miller.

Conform Reuters, "Bank of America" Corp., a doua mare bancă americană, are o expunere pe sectorul energetic de 2,4%, "Morgan Stanley" - de 5%, iar "Goldman Sachs Group" Inc. - de 2,1%. Titlurile "Bank of America" au coborât cu 21% anul acesta, la fel cele ale "Morgan Stanley", iar acţiunile "Goldman Sachs Group" - cu 10%.

De menţionat că, în perioada 2005 - 2008, când preţurile de pe piaţa petrolului au fost mari, ţările exportatoare de ţiţei din întreaga lume s-au angajat în mari programe de investiţii pentru diversificarea economiei. Instituţiile financiare au realizat profituri importante atunci şi păreau stabile financiar, cu un nivel redus al creditelor neperformante. Dar, criza financiară globală din 2008-2009, urmată de declinul puternic al preţului petrolului au lovit, mai târziu, multe ţări exportatoare de ţiţei din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Domenico Fanizza, director adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), arată că exporturile, veniturile guvernamentale şi soldurile fiscale ale acestor ţări s-au redus dramatic, iar slăbirea creşterii PIB şi scăderea pieţelor acţiunilor, respectiv a preţurilor proprietăţilor imobiliare au afectat atât companiile, cât şi băncile, având de suferit creditarea către sectorul privat. În unele ţări, guvernele s-au văzut nevoite să intervină în sectorul financiar intern prin garantarea depozitelor, prin sprijin cu lichidităţi, injecţii de capital sau achiziţii de acţiuni.

• Sistemul petrodolar, aproape de colaps?

În 2015, publicaţia Zero Hedge anticipa moartea sistemului petrodolar, care a susţinut hegemonia monedei americane timp de mai multe decenii, asigurând că producătorii de ţiţei îşi "reciclau" veniturile în dolari în active denominate în valută americană.

Amintim că ţările OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) au decis, în 1975, să stabilească preţul pentru livrările lor de ţiţei exclusiv în dolari americani, în schimbul protecţiei militare.

Sistemul petrodolar ("petrol pentru dolari") a creat o cerere imediată artificială de dolari la nivel global. Şi, bineînţeles, cum consumul mondial de ţiţei a sporit, la fel a crescut şi cererea de dolari americani.

Dar, în timp, dolarul şi-a pierdut tot mai mult din putere, determinând câteva state producătoare de ţiţei să înceapă să-şi pună întrebarea dacă au fost înţelepte atunci când au acceptat la plată pentru livrările de petrol o monedă care este tot mai slabă. Astăzi, unele state au încercat să renunţe sau au renunţat deja la sistemul petrodolar: Iran, Siria, Venezuela, Coreea de Nord. Mai sunt şi alte ţări care au ales să-şi utilizeze propriile monede petru livrările de ţiţei: China, Rusia şi India.

În perioada de boom al materiilor prime, statele bogate în petrol au acumulat miliarde de dolari în rezerve pe care le-au investit în datorii SUA şi alte titluri. Ocazional, acestea au cumpărat "active trofeu", precum zgârie-nori din Manhattan, case de lux în Londra sau Clubul de fotbal Paris Saint-Germain.

Acum, însă, că preţul petrolului a ajuns la 30 de dolari barilul, Arabia Saudită şi alte ţări bogate în ţiţei rămân fără rezerve în "petrodolari". Unele state, precum Angola, îşi pierd economiile într-un ritm record, înlăturând o sursă de lichiditate pe pieţele globale.

Dacă preţul petrolului rămâne la un nivel redus, se va diminua cererea de active - de la datorii guvernamentale europene până la proprietăţi imobiliare în SUA -, dat fiind că ţările producătorare vor să-şi umple găurile din bugete cu banii obţinuţi din vânzarea de ţiţei.

"Este pentru prima oară în 20 de ani când ţările OPEC scot lichidităţi de pe piaţă şi nu le adaugă, prin investiţii", afirmă David Spegel, şef de departament la "BNP Paribas".

Odată ce lichiditatea seacă tot mai mult, specialiştii nu doar pun sub semnul întrebării sistemul petrodolar, ci se tem tot mai mult de consecinţele situaţiei actuale.