Marile competiţii sportive au depăşit criza financiară

Jocurile Olimpice şi Campionatele Mondiale de Fotbal sunt cele două mari competiţii sportive care fac audienţe uriaşe şi care au reuşit să depăşească fără probleme criza financiară din ultimii ani. Dacă în urmă cu 5-6 ani exista temerea că în scurt timp, datorită cheltuielilor uriaşe, de ordinul miliardelor de euro, nu se vor mai găsi gazde pentru aceste întreceri sportive, acum concurenţa pentru organizarea unor astfel de manifestări grandioase a devenit mai acerbă decât în urmă cu un deceniu. Chiar dacă, înaintea Jocurilor Olimpice de la Londra (2012), mai mulţi oficiali ai Guvernului britanic anunţau că regretă că au obţinut organizarea Jocurilor, iar acum în Brazilia există numeroase organizaţii care contestă în stradă cheltuirea unor sume uriaşe pentru ediţia de anul viitor a Olimpiadei, numeroase ţări sunt dispuse să cheltuie miliarde de euro pentru a se putea mândri că au găzduit cei mai buni sportivi ai lumii. Mai mult, se poartă chiar "dublele": Brazilia a găzduit Campionatul Mondial de Fotbal (2014) şi va organiza Jocurile Olimpice de vară (Rio -2016), Rusia a organizat Jocurile Olimpice de iarnă (Soci -2014) şi va găzdui Campionatul Mondial de Fotbal (2018).

La începutul acestei săptămâni, Parisul a intrat oficial în luptă pentru organizarea Jocurilor Olimpice şi Jocurilor Paralimpice de vară din anul 2024, după ce municipalitatea a fost de acord cu acest proiect costisitor. Anunţul a fost făcut de primarul Parisului, Anne Hidalgo, care a admis că oraşul s-a lansat în "aventura olimpică". Pe de altă parte, preşedintele Franţei, Francois Hollande, se va deplasa mâine la sediul Comitetului Internaţional Olimpic, unde îl va întâlni pe preşedintele acestui for, Thomas Bach. Concurenţa pentru organizarea Olimpiadei din 2024 este una mare, Boston (SUA), Hamburg (Germania) şi Roma (Italia) fiind oraşe care şi-au anunţat deja candidatura, dar lista este deschisă. Oraşul gazdă va fi desemnat în vara lui 2017. Conform unei prime estimări, Parisul va cheltui aproximativ 6 miliarde de euro în cazul în care va obţine dreptul să găzduiască Olimpiada, dar experienţa ultimelor ediţii arată că de cele mai multe ori sumele anunţate iniţial s-au dublat pe parcurs. Ediţia de anul viitor va fi găzduită de oraşul brazilian Rio de Janeiro, care a luat "faţa" altor şase metropole, Praga (Cehia), Tokio (Japonia), Doha (Qatar), Chicago (SUA), Baku (Azerbaidjan), Madrid (Spania), iar cea din 2020 de capitala Japoniei, Tokio, care a "învins" alte patru oraşe: Doha (Qatar), Istanbul (Turcia), Madrid (Spania), Baku (Azerbaidjan).

Cu patru ani în urmă, organizarea unei Olimpiade, cu tot ceea ce implică, inclusiv securitatea delegaţiilor, era privită ca o adevărată corvoadă. Numeroşi politicieni britanici si-au exprimat regretul că Londra va găzdui JO din 2012, un membru al fostului cabinet laburist Gordon Brown declarând că, în cazul în care s-ar fi ştiut de criză, englezii ar fi renunţat la candidatura pentru JO. În ciuda pesimismului, Olimpiada de la Londra a fost un mare succes din punct de vedere sportiv, dar şi organizatoric. La vremea respectivă, britanicii se aşteptau să câştige de pe urma JO, până în 2016, aproximativ 6 miliarde de euro, în condiţiile în care au cheltuit peste 12 miliarde de euro, aici intrând şi toate cheltuielile legate de infrastructură.

Marile competiţii sportive domină, în continuare, topul audienţelor TV, expunerea acestor evenimente - implicit a ţărilor care le găzduieşte - fiind uriaşă.