Marinel Burduja, Raiffeisen Bank: "Nu văd creştere economică în 2011"

• Soldul creditului corporate al Raiffeisen Bank: 1,5 miliarde de euro

• În goana după cotă de piaţă, băncile şi-au asumat riscuri pe care astăzi le plătesc

Instabilitatea politică, lipsa de viziune şi gestionarea ineficientă a banilor publici ne afundă în criză şi anul acesta, este de părere Marinel Burduja, prim-vicepreşedintele şi şeful diviziei corporate al Raiffeisen Bank.

"Sunt puţini care ştiu să spună ce planuri au pentru ţară în 2011. Un stat serios are planuri de dezvoltare pe 15-20 de ani. Nu văd creştere economică nici în 2011", ne-a declarat domnia sa.

Deşi exporturile - care ar putea susţine relansarea economică - au crescut, reprezentantul Raiffeisen este de părere că noi nu suntem un exportator în adevăratul sens al cuvântului: "Exportăm, de fapt, produse cu un grad minor de componentă locală. Dacia, de pildă, este un produs al Renault, al indus-triei de autoturisme din Franţa. În România este doar o linie de fabricaţie.

Producţia şi exportul de telefoane Nokia nu se califică, de asemenea, ca fiind un export 100% românesc.

În schimb, am putea comercializa cu succes pe pieţele externe produse 100% româneşti: ciment, cereale, produse alimentare, maşini agricole".

• "Există un apetit de credite din ce în ce mai mic"

Cererea de credite din partea companiilor va fi mică şi în acest an, după scăderea de anul trecut, spune prim-vicepreşedintele Raiffeisen, argumentând: "Există un apetit de credite din ce în ce mai mic. Creditul ajută la reluarea activităţii productive şi, dacă se poate, chiar la o scară mai mare.

Atâta timp cât există o criză atât de severă în piaţă, aceasta antrenează o scădere a consumului, care, la rândul său, determină o scădere a producţiei. Producţia scade, nevoia de credite se reduce".

Raiffeisen Bank a încheiat anul 2010 cu un sold de 1,5 miliarde de euro pe linia corporatistă.

În 2010, în cadrul băncii, a existat cerere de credite dinspre companiile din industria metalurgică, a construcţiilor de nave, industria de aluminiu, agricultură şi dinspre o zonă foarte limitată de servicii.

În acest an, un domeniu rentabil ar putea fi producţia de energie, cu accent pe hidroenergie, spune Marinel Burduja, adăugând: "Proiectele de reabilitare termică şi eficientizare energetică, precum şi proiectele de infrastructură rutieră şi urbană (pasaje şi parcări) sunt vectori de creditare".

• Rata creditelor neperformante din portofoliul "Raiffeisen Bank" este de aproximativ 6%

În 2010, banca a trecut la executarea silită a bunurilor unor companii care nu şi-au mai putut îndeplini obligaţiile de plată.

În portofoliul "Raiffeisen Bank", rata creditelor neperformante este de circa 6%, a precizat Marinel Burduja, adăugând: "Nu avem probleme de incidenţă exagerată a creditelor neperformante asupra activităţii de creditare. Dar ceea ce remarc cu îngrijorare este comportamentul neprofesional şi iresponsabil al multor şefi de firme".

Prim-vicepreşedintele băncii spune că, în foarte multe cazuri, companiile abuzează de lege şi solicită insolvenţa, situaţie în care plata datoriilor se face sub un regim juridic special.

"În felul ăsta, firmele amână plata datoriilor către bancă, iar principalul păgubit este statul, pentru că nu mai încasează impozitele şi TVA.

Nu de puţine ori, şi băncile sunt în suferinţă, pentru că nu mai creditează, nu mai deruleazăo activitate normală în raport cu o firmă sau alta".

• "Toate firmele se plâng de stat"

Ca interlocutor la companiile care relaţionează cu "Raiffeisen Bank", Marinel Burduja spune că toate firmele se plâng de arieratele statului sau că nu-şi încasează subvenţiile, în domeniul agriculturii.

"Statul este un factor perturbator al economiei, nu de stimulare", afirmă prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

Comparativ cu perioada de dinainte de declanşarea crizei economice, indicatorii financiari ai companiilor s-au deteriorat foarte mult, subliniază reprezentantul băncii, adăugând: "Perioada de criză a început în octombrie 2008. 2008 a fost un an în care mulţi aveau impresia că ges-tionează bine economia naţională, dar trăiau din iluzii.

Nimeni nu şi-a pus problema că ritmul acela de creştere era artificial. Cred că şi bancile au o vină. În goana după cotă de piaţă, şi-au asumat riscuri pe care astăzi le plătesc".

• În politica Guvernelor din România, absorbţia fondurilor europene nu a fost decât o lozincă

În politica Guvernelor care s-au perindat la putere, absorbţia fondurilor europene nu a fost decât o lozincă, o înşiruire de cuvinte frumoase, fără ca acestea să adopte măsuri concrete de atragere a banilor europeni, opinează Marinel Burduja.

În portofoliul corporate al Raiffei-sen Bank, ponderea creditelor care au avut ca destinaţie cofinanţarea unor proiecte ce au atras fonduri europene este nesemnificativă.

"Cred ca nu suntem pregătiţi pentru asta. Uniunea Europeană are aceşti bani pentru noi şi este o adevărată nenorocire că România, cu o economie şubredă cum are astăzi, este an de an contribuitor net la bugetul UE", a concluzionat reprezentantul Raiffeisen.

• "Sunt companii care nu au economisit în 2010, pentru că nu au avut de unde, în timp ce altele sunt foarte bogate în cash"

"Sunt companii care nu au economisit în 2010, pentru că nu au avut de unde, în timp ce altele sunt foarte bogate în cash: toţi cei care sunt pe zona de distribuţie, începând de la distribuţia de produse petroliere şi terminând cu distribuitorii de gaze, de energie. Avem astfel de clienţi deponenţi. Şi retailerii sunt clienţii noştri", ne-a spus prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

În 2010, a existat o mai mare stabilitate pe zona de active (credite-n.red) decât pe zona de pasive (economii-n.red), unde fluctuaţiile sunt foarte mari, la nivel de piaţă, a subliniat Marinel Burduja, adăugând: "Companiile care şi-au retras banii de la o bancă sau alta nu au făcut-o neapărat din lipsă de cash-flow, ci pentru a face plasamente conjuncturale, în funcţie de ce dobândă au reuşit să obţină".

Depozitele atrase de Raiffeisen Bank pe segmentul corporate au crescut în 2010, însă nesemnificativ.