MARIO DRAGHI (BCE): "Proiectul legii dării în plată poate compromite oferta de creditare şi siguranţa juridică"

Proiectul de lege privind darea în plată, care prevede măsuri cu efect retroactiv, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime, atrage atenţia Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), care precizează, totodată, într-un aviz al instituţiei publicat vineri, că legea ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.

BCE menţionează că acordarea de drepturi generale ce nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecţie socială poate conduce la hazard moral şi poate compromite oferta de creditare în viitor.

"Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecţie să profite de schimbările preţurilor bunurilor imobiliare şi să înceteze să îşi respecte obligaţiile, chiar dacă au posibilitatea de a şi le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate", consideră Mario Draghi.

Pe de altă parte, BCE arată că autorităţile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituţiei României.

"Cu toate acestea, introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime", arată avizul semnat de Draghi.

În opinia BCE, proiectul legii dării în plată "introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare".

"Se observă faptul că datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci şi creditelor comerciale ale persoanelor fizice, şi creditelor performante şi neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituţiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil şi stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului şi debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare", precizează avizul BCE.

În acest sens, instituţia europeană sfătuieşte autorităţile române să evalueze cu atenţie impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranţa juridică şi pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale şi de proprietate ale instituţiilor de credit, precum şi pentru a preîntâmpina apariţia hazardului moral în relaţia dintre creditor şi debitor.

"Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligaţia generală a debitorilor de a-şi îndeplini obligaţiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menţinerea solidităţii instituţiilor de credit şi preîntâmpinarea hazardului moral, şi nevoia de a oferi asistenţă persoanelor fizice care se confrunta cu dificultăţi financiare severe", se mai arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte efectele asupra economiei României, BCE consideră că băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate. În context, instituţia precizează că ratele mai ridicate ale dobânzii şi creditarea limitată a gospodăriilor şi micilor afaceri pot afecta negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

"Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutaţii vulnerabili şi să fie însoţite de măsuri de siguranţă eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată şi să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absenţa unor astfel de condiţii, funcţionarea normală a instituţiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituţiilor de credit individuale şi, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanţiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcţionări a canalului de creditare s-ar materializa, exista posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei", precizează BCE.

Potrivit instituţiei, proiectul de reglementare ar putea, de asemenea, conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară. Prin urmare, BCE sugerează autorităţilor române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

În ceea ce priveşte impactul asupra băncilor, BCE arată că proiectul de reglementare poate avea implicaţii negative pentru instituţiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării şi capacităţii de creditare viitoare, pentru funcţionarea sistemului financiar, precum şi pentru costul şi condiţiile de creditare în ansamblu.

"În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicaţii ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudenţiale", menţionează sursa citată.

BCE subliniază că a decis să emită, din proprie iniţiativă, un aviz cu privire la proiectul legii dării în plată, având în vedere impactul potenţial al proiectului de reglementare asupra stabilităţii instituţiilor financiare şi pieţei financiare din ţara noastră.

• Puteţi accesa întregul text al avizului semnat de Mario Draghi aici.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor", afirmă şeful statului în cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Klaus Iohannis consideră că, prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, legea poate genera dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară. "Deşi instituie o soluţie simplă şi aparent tentantă de stingere a obligaţiilor asumate prin credite, în realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atât în valorificarea drepturilor lor legitime, cât şi în raporturile lor juridice cu alte persoane", consideră şeful statului.

Potrivit cererii de reexaminare, "obiectul de reglementare al legii îl constituie dreptul debitorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului".

"În caz de opoziţie a creditorului, legea deschide debitorului posibilitatea la o acţiune prin care instanţa suplineşte consimţământul creditorului, obligându-l pe acesta să devină titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat (art. 1 coroborat cu art. 8). La art. 2 din lege se prevede faptul că dispoziţiile sale se coroborează, printre altele, şi cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În realitate, normele nou instituite nu se coroborează, ci derogă de la prevederile Codului de procedură civilă referitoare la competenţa instanţelor de judecată, termenele procedurale, procedura de judecată şi cea de soluţionare a căilor de atac. Dincolo de confuzia de ordin terminologic (coroborare/ derogare), regulile nou introduse pot avea consecinţe sub aspectul valorificării unor drepturi şi nu se justifică sub aspectul urgenţei", se precizează în cererea de reexaminare.

De asemenea, art. 6 din lege, arată preşedintele, prevede că la data comunicării notificării se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari. "În ceea ce priveşte momentul stingerii acestui drept, învederăm faptul că data comunicării poate fi diferită de data primirii notificării de către creditor. Or, până la momentul primirii notificării, creditorul nu are cunoştinţă de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, considerăm că legea ar fi trebuit să facă referire la data primirii notificării şi nu la aceea a comunicării. În plus, având în vedere că în situaţia admiterii contestaţiei creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară împotriva debitorilor, cât şi împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari, apreciem că legea ar fi trebuit să reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept", se arată în cererea de reexaminare a preşedintelui.

Potrivit acesteia, prin acelaşi articol, legea consacră dreptul garanţilor de a stinge creanţa debitorului principal, independent de consimţământul acestuia, preşedintele ţării considerând că prin această soluţie legislativă pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, întrucât acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar şi în ipoteza în care îşi execută obligaţia şi îşi plăteşte ratele la timp.

Totodată, art. 7 din lege prevede, semnalează preşedintele, posibilitatea creditorului de a contesta procedura notificării în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. "Acest termen ar trebui să curgă de la data primirii notificării, acesta fiind momentul de la care creditorul îşi poate exercita dreptul de a contesta", precizează şeful statului.

Şeful statului indică faptul că art. 8 alin. (1) din lege prevede că în situaţia în care creditorul refuză preluarea imobilului, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

"Într-un raţionament juridic riguros, această normă este de natură a crea confuzie prin faptul că instanţa, învestită cu o acţiune în constatare, va dispune cu privire la modalitatea prin care se stinge obligaţia şi se transmite dreptul de proprietate. Or, stingerea obligaţiilor debitorului şi transmiterea dreptului de proprietate către creditor sunt specifice acţiunii în realizare şi nu acţiunii în constatare. Aceasta întrucât dreptul de proprietate al creditorului nu este preexistent acţiunii debitorului, ci ia naştere prin hotărârea judecătorească. Până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, creditorul nu are un drept de proprietate asupra imobilului, ci are doar un drept accesoriu, o garanţie, respectiv ipoteca. Potrivit art. 35 din Codul de procedură civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, cererea neputând fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului", precizează Iohannis.

Preşedintele menţionează că, în urma stingerii creanţei ca urmare a dării în plată, prin această procedură creditorul ipotecar diligent, care şi-a constituit o garanţie, dobândeşte o situaţie juridică inferioară altor creditori (creditori chirografari), care, deşi nu au o garanţie, pot urmări bunurile mobile şi imobile prezente şi viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanţe.

În ceea ce priveşte derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Iohannis menţionează că aceasta nu acoperă situaţia contractelor de credit încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 11 din legea trimisă la promulgare, aceasta urmează a se aplica şi contractelor de credit aflate în derulare.

Şeful statului consideră că lipsa indicării exprese a articolelor din Codul civil de la care se derogă poate genera dificultăţi cu privire la aplicabilitatea acelor reguli referitoare la specificul transmiterii dreptului de proprietate şi al stingerii obligaţiilor, cum ar fi: starea bunului la momentul transmiterii, situaţia datoriilor locative şi a taxelor către stat datorate de debitorul proprietar, obligaţia de a răspunde pentru viciile lucrului şi pentru evicţiune, lipsa acordului codebitorului, situaţia terţilor interesaţi etc.

Iohannis mai arată că Legea privind darea în plată nu se corelează cu dispoziţiile OUG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementărilor programului "Prima casă".

"Prin faptul că dispoziţiile legii trimise la promulgare nu conţin referiri la normele programului 'Prima casă', nu se înţelege dacă acestea sunt implicit abrogate sau sunt menţinute având în vedere caracterul lor special", adaugă şeful statului.

Preşedintele susţine, în cererea de reexaminare, că Legea nu se corelează nici cu prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, care prevede că liberarea de datorii nu poate fi posibilă decât în condiţiile stabilirii stării de insolvenţă a persoanei fizice.

Totodată, şeful statului precizează că Legea nu respectă cerinţele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

"Sub aspectul cerinţei legale de respectare a unităţii terminologice, subliniem faptul că legiuitorul operează cu expresii diferite, folosind la art. 1 expresia contract de credit, iar la art. 5 noţiunea de contract de credit ipotecar. Normele sunt neclare întrucât există mai multe categorii de credite cu garanţii ipotecare, printre care amintim creditul ipotecar pentru care s-a constituit ipotecă pe imobilul cumpărat, creditul pentru investiţii imobiliare ce se obţine pentru construcţia de imobile, caz în care nu se poate institui ipotecă pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile, credite de consum, descoperiri de cont care sunt acoperite cu garanţii imobiliare", arată Iohannis.

De asemenea, şeful statului consideră că legea transmisă la promulgare nu respectă nici cerinţele tehnic-legislative privind menţiunile referitoare la transpunerea actelor europene.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în noiembrie, ca for decizional, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

În ultima perioadă, de când Legea dării în plată a fost aprobată în Parlament, au avut loc controverse aprinse între părţile implicate - iniţiatori, bănci, BNR şi consumatori.