MĂRIUCA TALPEŞ, SOFTWIN: "Firmele cu soluţii de business vor privi cu precădere către pieţele vecine"

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei "Softwin", în ultimul an, comparativ cu anul precedent?

Măriuca Talpeş: "Softwin" are două departamente mari: "Intuitext", care este divizia de soluţii pentru educaţie şi tehnologii de ePublishing, şi R&D - incubatorul de tehnologii non­educaţie - care acum reprezintă o zonă mai mult de investiţii şi mai puţin de cifră de afaceri.

Pe "Intuitext" am crescut portofoliul de produse/soluţii oferite pentru piaţa de educaţie şi am început să participăm la licitaţii ale Comisiei Europene. Cumulat, "Intuitext" are cele mai mari comunităţi online de dascăli şi elevi din România.

Dacă vorbim de R&D, pe una din liniile de cercetare - recunoaşterea semnăturii dinamice a unei persoane (semnătura "3D") - am demarat instalarea la câţiva clienţi, iar pe cealaltă linie - setul de instrumente lingvistice pentru limba română - am validat tehnologiile create, trecând la partea de optimizare a produselor create înainte să ieşim pe piaţă.

Reporter: Ce rezultate financiare a înregistrat "Softwin" anul trecut?

Măriuca Talpeş: În 2012, am avut o cifră de afaceri de 12,6 milioane euro şi un profit de 1,55 milioane de euro. "Intuitext" a contribuit cu aproximativ 5,3 milioane de euro la cifra de afa­ce­ri.

Rezultatele de anul trecut au fost cu 11,7% mai mari faţă de cele înregis­trate în cel mai bun an pe care l-am avut, din punct de vedere al cifrei de afaceri, înainte de criză (în 2008 am înregistrat o cifră de afaceri de 11,3 milioane de euro). Această cifră de afaceri a inclus atât activitatea "Intuitext", cât şi activitatea diviziei de soluţii pentru business - "Ascenta" -, care a fost transferată la sfârşitul anului 2012 companiei norvegiene "Computas".

Criza economică a condus la o scădere a cifrei de afaceri a "Softwin", în 2009, de aproape 50%. Exportul nos­tru, însă, şi-a continuat ritmul de creştere şi în perioada de criză. Am găsit criza ca fiind o oportunitate pentru noi să ne înteţim activitatea de export. Începând cu 2010, am început revenirea şi aşa am reuşit să obţinem rezultatele de anul trecut.

În ceea ce priveşte "Intuitext", cifra de afaceri a crescut de câteva ori, în 2012 faţă de 2008. Creşterea a fost importantă în fiecare an, cu o sincopă în 2012 (faţă de 2011), când am scăzut cu aproximativ 10%, blocajul financiar creat de procesarea nesatisfăcătoare a cererilor de rambursare a fondurile europene lovind în capacitatea de dezvoltare a altor activităţi. Astfel, investiţiile noastre de anul trecut au scăzut cu 35% faţă de cele din 2011.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi bugetat pentru 2013?

Măriuca Talpeş: Pentru acest an, estimăm o cifra de afaceri de circa 6,3 milioane de euro (cum "Ascenta" nu mai face parte din "Softwin", iar activităţile companiei sunt centrate pe "Intuitext" şi pe investiţiile în noile soluţii în curs de creare derulate de Incubatorul R&D). Aşadar, comparând mere cu mere, deşi aparent cifra de afaceri scade semnificativ, în realitate, ţinând cont de plecarea diviziei "Ascenta", vedem o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 10%, în 2013 faţă de 2012.

Reporter: Ce servicii/produse urmează să lansaţi?

Măriuca Talpeş: Pe "Intuitext" urmează să lansăm încă o serie de produse pentru învăţare, care se adresează claselor 1-12. În cadrul Incubatorului R&D avem în plan finalizarea şi lansarea soluţiilor de "grammar" şi "checker" pentru limba română.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa pe care activaţi?

Măriuca Talpeş: Piaţa educaţională este un domeniu care se află la începuturi. Noi activăm în această piaţă din 2001, când primele "lecţii electronice" din şcoala românească erau gândite şi create de "Softwin". Între timp, majoritatea dascălilor din România s-au obişnuit cu utilizarea calculatoarelor, iar numărul copiilor crescuţi "digital" creşte de la un an la altul. Ambii factori sunt favorabili activităţii noastre. În acelaşi timp, însă, există o tendinţă în şcoala românească de a învăţa din ce în ce mai puţin, ceea ce este o mare ameninţare.

Reporter: În aceste condiţii, ce perspective are această piaţă?

Măriuca Talpeş: Fiind la începuturi, perspectivele de creştere sunt clare, dar modul de dezvoltare are o bună doză de imprevizibilitate, creşterea putând avea loc şi cu coborâşuri, nu doar cu suişuri.

Reporter: Ce servicii sunt cele mai căutate în piaţă?

Măriuca Talpeş: Serviciile pentru dascăli şi produsele pentru elevii mici sau preşcolari. Pe măsură ce elevii înaintează în vârstă, scade segmentul elevilor interesaţi de învăţătură. Este adevărat că acest dezinteres reprezintă o provocare pentru cei care se ocupă de educaţie: cum reuşim să le (re)câştigăm interesul, folosind, eventual, şi mijloace moderne de educaţie.

Reporter: Ce obstacole aţi întâlnit în activitatea dumneavoastră, în ultima vreme?

Măriuca Talpeş: Cel mai mare obstacol a fost dat de procesarea nesatis­făcătoare, ca ritm, a cererilor de rambusare depuse în cadrul proiectelor derulate cu fonduri structurale. Firmele (aşa cum a fost şi cazul "Softwin") au fost nevoite să facă investiţii mari, de câteva ori mai mari decât ar fi fost necesar dacă procesarea cererilor de rambursare ar fi fost conform procedurilor. Companiile au fost nevoite să rupă din finanţarea dedicată altor lucrări de dezvoltare pe care le-ar fi putut face pentru a acoperi costul inves­tiţiilor din fonduri europene. A fost un blocaj financiar major, care încă nu a fost rezolvat decât în parte.

Reporter: În ce mod a afectat criza economică domeniul pe care-l reprezentaţi?

Măriuca Talpeş: Per ansamblu, piaţa de IT mondială creşte - cu o cifră, dar creşte. În cadrul pieţei există segmente care cresc semnificativ şi altele care scad.

Piaţa românească de IT are trei segmente principale: segmentul proiectelor pentru sectorul public, segmentul de soluţii pentru întreprinderi şi segmentul utilizatori casnici. Primele două au avut de suferit, în 2012. Sectorul public, pentru că a fost un an al alegerilor parlamentare, iar la noi există prostul obicei ca o schimbare politică să fie urmată de schimbări profunde de oameni în toate instituţiile statului - perioada de alegeri înseamnă îngheţarea deciziei în instituţiile publice. Acest fapt duce la îngheţarea achiziţiilor publice, având loc o fracturare a mersului sectorului public şi a relaţiei lui cu mediul economic.

De asemenea, în 2012 am asistat la creşterea blocajului financiar provocat de instituţiile statului (întârzierile uriaşe în plata serviciilor/produselor achiziţionate), care a creat un efect în lanţ în economie, slăbind capacitatea întreprinderilor de a-şi finanţa propria dezvoltare şi slăbind capacitatea firmelor de a investi.

Dată fiind contribuţia încă mare a achiziţiilor publice în ceea ce înseamnă circuitul financiar al întregii economii româneşti, aceste fenomene au afectat mersul economiei "private".

În acelaşi timp, având în vedere diferenţele mari dintre ţara noastră şi mediile europene la principalii indicatori ai dezvoltării IT şi trendul de aliniere a României la standardele europene, evoluţia pieţei noastre de IT ar trebui să fie pronunţat crescătoare.

Majoritatea pe care o are în acest moment USL în Parlament ar trebui să asigure vreme de câţiva ani o predictibilitate mare funcţionării instituţiilor statului, cu condiţia ca Guvernul să aibă un program clar de guvernare.

Noi credem că firmele româneşti de software se vor orienta tot mai mult către export şi mai ales către pieţele mature din punct de vedere economic.

Firmele care au în portofoliu soluţii pentru mediul de business se vor orienta cu precădere către pieţele vecine României.

Reporter: Mulţumesc!