Măsuri pentru prevenierea şi combaterea pestei porcine africane

Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat astăzi de Guvern, în condiţiile în care România se află în situaţia de risc iminent faţă de această boală, prin notificarea cazurilor de pestă porcină africană în Ucraina şi în Republica Moldova, în vecinătatea ţării noastre, potrivit unui comunicat al Guvernului, remis redacţiei.

Conform sursei citate, programul are scopul de a stabili măsuri armonizate de biosecuritate, profilaxie şi control în situaţii epidemiologice de creştere a riscului, respectiv în situaţia confirmării oficiale în România a pestei porcine africane, pentru a preveni răspândirea bolii şi în alte regiuni sau pentru a combate boala.

Obiectivele Programului vizează: porcinele domestice, pentru care se stabilesc, de exemplu, criteriile minime de biosecuritate sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii şi porcii mistreţi, pentru care se stabileşte strategia de management şi de vînătoare, modul de desfăşurarea a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate şi a vânătorilor sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreţi, se arată în comunicat.

Programul se aplică până la eliminarea riscului privind apariţia pestei porcine africare şi/sau declararea teritoriului României ca liber de boală.

Pentru porcinele domestice, Programul se aplică în exploataţiile comerciale şi în exploataţiile nonprofesionale existente pe teritoriul României.

De asemenea, programul se aplică pentru toţi porcii mistreţi, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.

Hotărârea adoptată de Guvern stabileşte drept zonă de mare risc fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării.

Activităţile necesare şi obligatorii în scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane sunt următoarele: notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării şi a recoltării de probe pentru laborator; efectuarea supravegherii intensive, prin inspecţii ale porcilor domestici şi ale porcilor mistreţi, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, începând de la frontiera cu Ucraina şi cu Republica Moldova; supravegherea intensivă a populaţiei de porci domestici şi de porci mistreţi aflate în localităţile, în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", situate de-a lungul şoselelor naţionale şi ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina şi din Republica Moldova; întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor şi în coletele sosite din ţări terţe, precum şi asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană; menţinerea unei stări permanente de alertă a centrelor locale de combatere a bolilor din judeţele aflate la graniţă cu Ucraina şi Republica Moldova; în zonele de mare risc se supraveghează săptămâna evoluţia mortalităţii la porcii aflaţi în exploataţii şi în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare, pentru porcii mistreţi.

Actul normativ cuprinde, se asemenea, măsurile de profilaxie şi control care se aplică la porcii domesticiţi din exploataţiile de pe teritoriul României. Astfel, de exemplu, în zonele în care pesta porcină africană a fost confirmată oficial, este interzisă hrănirea animalelor sau folosirea de aşternut cu iarbă sau fân provenite din zonele aflate sub restricţii. De asemenea, creşterea porcinelor domestice în spaţii neîngrădite şi neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreţi este strict interzisă.

"În exploataţiile comerciale de porcine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări servicii veterinare are obligaţia de a comunica direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor şi numărul animalelor moarte din exploataţie", transmite comunicatul.

Un alt capitol se referă la măsurile care se aplică pentru porcii mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale, Rezervaţia Biosferi "Delta Dunării", crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare. Printre aceste măsuri se află şi obligaţia ca în crescătoriile de vânat şi în complexurile de vânătoare să existe un contract cu un medic veterinar de liberă practică care să asiste partidele de vânătoare, să examineze vânatul, să recolteze probele şi să certifice transporturile de vânat către centrele de procesare.

Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană are obligaţia să informeze periodic proprietarii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare cu privire la situaţia epizootologică a bolilor la porcii mistreţi care evoluează în comunitatea europeană şi în ţările terţe din jurul României.

Din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România sunt aplicate, în zonele cu restricţii pentru teritoriul considerat infectat, cel puţin următoarele măsuri: cotele de vânătoare sunt analizate de Minsiterul mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, şi sunt stabilite ţinând cont de necesitatea reducerii populaţiei de porci mistreţi existente; administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreţi la locurile de pândă este permisă; hrănirea susţinută cu cantităţi îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreţi este interzisă; încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de proci mistreţi, îndeosebi pentru femelele adulte şi sub-adulte; ţinta vânătorii este atingerea densităţii de 0,5 mistreţi pe km² sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene vor desfăşura campanii de informare şi avertizare periodice, pentru informarea tuturor categoriilor de persoane care pot veni în contact cu porcii mistreţi, referitor la strategia stabilită pentru profilaxia şi controlul bolii.

De asemenea, Programul aprobat de Executiv cuprinde şi Planul de contingenţă al României pentru pesta porcină, care cuprinde prevederi privind desemnarea şi atribuţiile factorilor de decizie şi intervenţie în focare, resursele financiare, de personal şi echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare a crizei şi modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare.

Astfel, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană se aprobă despăgubiri în condiţiile stabilite de HG 1214/2009, se menţionează în comunicat.

"Costurile necesare aplicării măsurilor legale de control al bolilor infecto-contagioase sunt finanţate din bugetul ANSVSA, precum şi al unităţilor subordonat.

Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine africane se asigură prin bugetele anuale aprobate ANSVSA şi ale instituţiilor care contribuie la aplicarea măsurilor de control.

Dacă fondurile prevăzute în buget nu sunt suficiente, acestea se asigură cu prioritate prin virări de credite bugetare şi de angajament sau se pot aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului", transmite Executivul.

De asemenea, hotărârea adoptată de Executiv completează unele acte normative deoarece, în gestionarea crizelor generate de evoluţia epizootiilor sanitar-veterinare, managementul riscului nu aparţine doar serviciilor sanitar-veterinare, ci şi celorlalte instituţii publice cu atribuţii în managementul riscului care deţin rol principal sau care asigură funcţii de sprijin, conform legislaţiei în vigoare, privind managementul tipurilor de risc din România.