MIHAI BOGZA: "Profitabilitatea mare a băncilor din România este o legendă"

Opinia Cititorului ( 4 )

1. 1.  pariurile devin o afacere :-)
   (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 28.02.2014, 00:50)

   Stimate domnule Bogza. Afirmatia dumneavoastra "Filialele din ţară noastră a unor bănci străine nu au fost niciodată mai profitabile decât operaţiunile din ţările dezvoltate ale respectivelor instituţii de credit, dacă excludem efectul inflaţiei, a declarat" este logic boolean falsa. Daca in postura dumneavoastra de fost viceguvernator al BNR emiteti o astfel de supozitie inseamna ca nu ati avut curiozitatea sa rasfoiti niciun letopiset al unei banci comerciale. Stiti cat a fost Return on Equity al BCR pe anul 2008. Dublu cat a preconizat directorul Deutsche Bank pentru un profit rezonabil. Cele 0.4 procente le pastram pentru prietenii mei comentaci ai ziarului Bursa. Si acum ROE pentru Erste Bank Österreich al aceluiasi an. 8.7 %(opt virgula sapte la suta).In cazul in care nu il cunoasteti pe domnul Ackermann va spun si profitul din Romania al Erste Bank, adica BCR si anume 53,4%(cincizeci si trei virgula 4 la suta). Cat despre inflatie ar fi trebuit sa stiti ca din anul 2004, adica la 1 ianuarie 2004 Romania a incetat sa mai fie considerata o economie inflationista. Aceasta insa a facut ca pana in anul 2004 sa fie aplicata IAS 29 pentru ca achizitia unei limuzine Mercedes in anii 90 si aduse aport la capitalul social sa nu devina o Dacia datorita devalorizarii. Mai multe informatii puteti obtine de la Petrom care pentru a fi sigura a aplicat de 2 ori IAS 29 ,odata in 2005 si inca o data in 2013 , probabil sa fie siguri ca nu dau gres. Cat despre Oltchim sa ajungi de la capital 30 mil. la 900 mil e o performanta care inca este in cercetare si poti obtine doar informatii in momentul in care spui domnului Toader in ce calitate si daca ai calificarea necesara. Deci vedeti dvs. ca presedintele are din nou dreptate cand a zis in toamna lui 2011 ca bancile au facut profituri imense si acum vor sa puna palma on the back si sa faca exit. Bineinteles ca oricine se poate insela, de aceea o sa-i cer si parerea domnului Treichl. Sper sa functioneze faxul domniei sale. O copie a epistolei o sa trimit si redactiei ziarului Bursa pentru ca sa nu fie ulterior vrajba ca as fi citit neluand pastilutele. Pentru efectul artistic o sa va trimit si articole din presa austriaca unde analistii in anul 2007 erau bulversati ca BCR ar avea un profit mai mic cu 10% ca anul precedent si astfel ar strica rezultatele Erste care prin achizionarea participatiei BCR si-a marit profitul cu 25% fata de sub 10% in cazul in care nu ar fi achizitionat "problemele" din Romania cum spunea domnul Treichl in urma cu cativa ani. Daca puteti eventual spuneti si mie la ce bursa e listata BCR, sau ca sa nu va deranjati il voi intreba si acest lucru. Mai este o singura variabila de stabilit si anume cota. Eu as zice ca 1:10 este rezonabil, adica la 1 euro investit de dumnevoastra primiti 10 si viceversa. In cazul in care nu doriti sa-i trimit depesa domnului Treichl va rog sa-mi spuneti. Cu stima, Virgil Bestea

   2.  contabilitate creativa
   (mesaj trimis de ernst în data de 28.02.2014, 11:18)

   ori domnul bogza vorbeste in totala necunostinta de cauza [ceea ce nu cred], ori ne crede prosti gramada. faptul ca bancile si-au reinvestit profiturile in propria afacere NU INSEAMNA CA NU AU FOST PROFITABILE. in plus, profitul nu s-a vazut numai in propriul P&L ci si in dobanzile platite bancilor-mama din strainatate in baza unei [discutabile] marje enorme de risc de tara. Parte din aceste dobanzi, tocmai pentru ca au fost platite in baza unui risc de tara, cer ca aceste banci-mama sa accepte acum ceva pierderi inregistrate de sucursalele din Romania. Chiar daca intr-adevar, evenimentele care creaza aceste pierderi nu sunt tocmai legate de riscul de tara -- dar una peste alta bancile mama nu ar trebui sa fie prea nemultumite. In legatura cu reinvestiorea profitului -- la fel ca si OMV Petrom care-si clameaza patriotismul prin reinvestire, nimeni nu investeste profitul in ceva [inclusiv propria afacere] fara sa spere ca va obtine macar un leu in plus [hai, un 10-20% e mai aproape de adevar]. ce spune Bogza ar putea duce cu gandul la faptul ca aceste banci si-au reinvestit banii din oarece sentimente dezinteresate, ceea ce ar fi total eronat.

   1. 2.1.  Draga Hemingway sunt empatici :-9 (răspuns la opinia nr. 2)
      (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 28.02.2014, 21:21)

      ce putem sa le cerem mai mult de atata. Domnul Bogza inca nu s-a hotarat sa renunte la a participa la pariu mai ales ca astazi s-au prezentat cifrele pe anul 2013. Pacat ca ziarul Wirtschaftsblatt nu a fost propus a fi chestionat si el in legatura cu aceasta opinie. Pentru a nu schimba regulile in timpul jocului o sa ne rezumam la ce o sa ne raspunda domnul Treichl :-) Un weekend placut.

   3.  ia exemplu de la Tudor cum se jefuieste o banca
   (mesaj trimis de gelu marchidan în data de 03.03.2014, 15:27)

   ancorex şi FPP Moldova – scheleţii din dulapul mogulilor de presă Liviu Tudor şi Cristian Burci

   Tuesday, 18 February 2014 18:47 Ancheta 

   E-mailPrintPDF 

   Pozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari. Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public de zici că în fiecare dintre ei se ascunde câte un Donald Trump. Şi-au cumpărat ziare, posturi de televiziune şi radio unde îşi satisfac nevoile primare de imagine. Comentează evenimentele la zi, emit strategii de afaceri, fac pe analiştii politici, fiind astăzi nume mari în business şi politică, sperând că oamenii vor uita vremurile când aceleaşi nume erau personaje principale în marile 

   scandaluri legate de devalizarea unor bănci. 

    

   Liviu Tudor – de la afaceri cu râşniţe la businessuri de miliarde 

   Poziţionat în top zece proprietari de imobile din România, alături de Ţiriac şi alţi oameni de afaceri serioşi, Liviu Tudor a achiziţionat zilele trecute un pachet important din „Reporter Virtual”. Tudor s-a întors, astfel, la pasiunea sa din primii ani judeţul său natal, Neamţ. În timp ce comercializa râşniţe şi casetofoane, Tudor a înfiinţat un supliment de weekend al ziarului „Ceahlăul”. Viitorul magnat imobiliar chiar a şi apărut pe prima pagină la acea vreme, alături de partenerul de afaceri, amândoi îmbrăcaţi la costum cu cravată şi cu câte un ditamai diplomatul, sub un titlu pe măsura aspiraţiilor sale - „Să fii Numărul Unu!”. De perioada când importa şi vindea electronice, miliardarul Tudor de astăzi îşi aminteşte cu nostalgie ori de câte ori dă un interviu. Ce a urmat după afacerile electronice nu îi mai place însă să-şi amintească magnatului Tudor, însă recent mai multe publicaţii din presa naţională au ţinut să le reamintească. 

   De la Iacubov pentruTudor - fără număr! 

   Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova, Bancorex şi „guzganul rozaliu”, aşa cum l-au poreclit prietenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Dar să le luăm pe rând. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari. 

   Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc 

   Din cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 - martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Deşi normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, există voci care susţin că filiala condusă de Laurenţiu Hrebenciuc nu s-a descurcat prea bine cu urmăritul milioanelor împrumutate de firmele lui Tudor. O altă firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1,6 milioane dolari pe care nu i-a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este – după cum consemna presa la vremea respectivă - de 8,4 milioane de dolari, bani care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Firmele lui Liviu Tudor au păstrat obiceiul împrumuturilor gigant şi au luat credite de aproape 180 de milioane de euro de la Alpha Bank. Culmea ironiei, după ce afacerea Bancorex a ajuns istorie, Liviu Tudor se afişează pozând într-un manager de succes şi dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top, evident omiţând acea parte a carierei sale când lua credite de la Bancorex. 

   Cristian Burci – mogulul cu legături de milioane cu Iacubov 

   În peisajul mediatic a revenit recent un alt pasionat de împrumuturi. Cristian Burci a răscumpărat Prima TV şi deţine ziarul „Adevărul”. La fel ca Tudor, pozează în afacerist de succes, însă nu vrea să-şi amintească de vremurile când colabora foarte bine cu Iacobov, FPP II Moldova. Conform presei vremii, Amerom Television (al cărei acţionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane dolari, precum şi de alte două bilete la ordin de câte 950.000 dolari fiecare. Corneliu Iacobov i-a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o altă firma a lui Cristian Burci - CB Investiţii SRL Bucureşti. Firmele lui Burci sunt implicate astăzi în peste o mie de procese, fiind asociate şi cu o serie de falimente răsunătoare precum cel al celei mai mari întreprinderi de căi ferate şi material rulant feroviar, ziarul „Ultimul Cuvânt” , televiziunea MTC de la Constanţa unde s-a produs la un moment dat o dispariţie misterioasă a 6 milioane de euro. Astăzi, acelaşi Cristian Burci ţine novicilor şi publicului larg lecţii despre media, conţinut şi etică profesională. 

   Dosarul FPP - muşamalizat 

   Iacobov înfundă în prezent puşcăria, însă nu din cauză că a devalizat bugetul statului favorizînd diverse firme, precum şi cele prezentate anterior. I s-a tras de la dosarul Rafo „Jafo” Oneşti pentru că ilegalităţile pe care le-a comis la FPP în beneficiul prietenilor săi au fost muşamalizate. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă la care am făcut referire mai sus a propus la acea dată sesizarea organelor de urărire penală a fostului președinte al FPP, Corneliu Iacobov. Comisia a stabilit un prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 și multe încălcări grave ale legilor în vigoare. Dosarul ce conține constatările comisiei a fost trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR și CNVM. Totuși, în urma audierii tuturor aceste probe la Biroul de Combatere a Corupției și Contrabandei al IJP Bacău, se decide neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost examinată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care a dispus, în 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmărire penală și a infirmat soluția de scoatere de sub urmărire penală. Un an mai târziu, pe 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iacobov. La nivelul Ministerului de Interne situaţia a fost şi mai încurcată, de fiecare dată când vreun parlamentar se interesa de soarta dosarului oficialii invocând vicii de procedură. În fine, deşi a scăpat basma curată din dosarul „FPP II Moldova & Friends”, Iacobov a fost totuşi condamnat în cazul Rafo. Cu mult prea puţin pentru jaful pe care l-a făcut împreună cu prietenii săi la FPP Moldova. 

    

   Comments 

   Name * 

   Code  

   ChronoComments by Joomla Professional Solutions 

   Submit Comment 

   > PRIMA PAGINA