MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CAMEREI DE COMERŢ A ROMÂNIEI:  "Industria navală ar trebui subvenţionată, la fel ca agricultura"

Industria navală ar trebui să poată primi subvenţii, la fel ca agricultura comunitară, a declarat, recent, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ a României şi al CCINA Constanţa. Domnia sa a spus: "Armatorii europeni care comandă construcţia de nave ar trebui să fie subvenţionaţi. În ultimii ani, Europa şi-a expatriat industria sa navală în Extremul Orient şi a păstrat în statele comunitare doar activităţile de proiectare şi design, reducând astfel substanţial locurile de muncă. Industria navală europeană trebuie să redevină un sector strategic al economiei. Astăzi, şantiere navale de pe continent, de mare renume pe plan mondial, au fost închise".

• Doar trei ţări riverane, din şapte, sunt cu adevărat interesate de amenajarea cursului Dunării

Portul Constanţa este singurul din Marea Neagră care are un acces dublu naval, respectiv maritim şi fluvial, a mai spus Mihai Daraban. El a adăugat că singura şansă de dezvoltare a portului constănţean rămâne aceea de a deveni un hub regional de tranzit al mărfurilor, întrucăt posibilităţile de extindere a hinterlandului, pentru activităţi industriale, au ajuns practic la limită. Dar fructificarea acestei posibilităţi depinde de modernizarea coridorului european de transport VII, reprezentat de Dunăre, care are de suferit din cauza lipsei de interes a unor guverne riverane în asigurarea lucrărilor necesare. În momentul de faţă pe Rin se derulează mari cantităţi de mărfuri, un singur port de pe acest fluviu având un trafic anual de mărfuri mai mare decât toate porturile dunărene la un loc, inclusiv portul Constanţa.

Preşedintele Camerei de Comerţ a României a declarat: "Este nevoie de finanţare pentru amenajarea cursului Dunării, astfel încât să fie navigabil 365 de zile pe an, cu o adâncime minimă garantată de 2,50 metri. În acest fel ne vom pune de acord şi cu deciziile luate la Paris în privinţa reducerii emisiilor poluante. Pentru a descuraja în mai mare măsură transportul rutier, trebuie să putem folosi apele interioare ale Europei, aşa cum în vestul continentului ele sunt utilizate la întreaga lor capacitate. Pe Dunăre, nimeni nu trebuie expropriat, aşa cum se întâmplă în cazul autostrăzilor de exemplu. Din păcate, însă, numai România, Serbia şi Austria, sunt interesate cu adevărat de transportul fluvial. Bulgaria nu are flotă fluvială, Croaţia pune accentul pe portul său maritim Rijeka, de la Marea Adriatică, Ungaria a declarat Dunărea zonă ecologică (ceea ce stopează practic dezvoltările portuare), iar Slovacia se află în aceeaşi situaţie cu Bulgaria. Dar pentru reamenajarea cursului Dunării este necesar ca toţi cei şapte miniştri ai Transporturilor din ţările riverane (România, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovacia şi Austria), să facă front comun şi să prezinte un proiect unic la Bruxelles".

• Black Sea Ports & Shipping - pentru prima dată la Constanţa

Black Sea Ports & Shipping 2016, evenimentul internaţional anual de cea mai mare amploare din domeniul portuar şi al transporturilor navale, aflat la a cincea ediţie, a avut loc, pentru prima dată în ţara noastră, la Pavilionul Expoziţional Constanţa, la sfârşitul săptămânii trecute. Manifestarea este asemănătoare ca amploare şi importanţă cu Maritime Cyprus, dar care se adresează în special companiilor de shipping şi se desfăşoară o dată la doi ani. Evenimentul organizat de Transport Events Malaiezia, care se desfăşoară în fiecare an în altă ţară, a fost găzduit de compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA (APM SA), cu suportul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCNA), în calitate de partener oficial. În acest an manifestarea a fost dedicată regiunii Mării Negre.

Cu acest prilej, Valeriu Ionescu - directorul general al companiei APM SA - a prezentat pe scurt portul Constanţa (cu avantajele naturale oferite şi rolul său de platformă de distribuţie pentru produsele agricole vrac), precum şi parteneriatele pe care le are cu porturile Krems şi Rhenus (Austria), Batumi (Georgia), Vukovar (Croaţia), Augusta (Italia), Baja (Ungaria) şi Pancevo (Serbia). De asemenea, acesta a enumerat cele trei evenimente majore ale portului Constanţa, ce vor avea loc în acest an: preluarea preşedinţiei Asociaţiei Porturilor Maritime de la Marea Neagră şi Marea Azov de către APM SA, pentru o perioadă de doi ani; noua ediţie a cursei maritime de veliere mari Black Sea Tall Ship Regata (11 septembrie) şi aniversarea a 120 de ani de la inaugurarea lucrărilor de construcţie a portului modern Constanţa (16 octombrie).

Ediţia din acest an a Black Sea Ports & Shipping a reunit peste 30 de lideri din domeniul transportului internaţional, 400 de specialişti cu putere de decizie din domeniul portuar şi al transportului maritim, care au prezentat provocările din transporturile şi logistica de profil la nivel global.

În paralel cu desfăşurarea conferinţei a fost organizată şi o expoziţie cu 70 de standuri, în cadrul căreia 50 de expozanţi şi sponsori au fost disponibili pentru oportunităţi comerciale, având standuri de prezentare a produselor şi serviciilor oferite, din domenii diferite de activitate, conexe transportului naval. La evenimentul "Black Sea Ports & Shipping 2016 - Container Ports and Terminal Operations Exhibition and Conference in the Black Sea region" au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor, supervizori de mentenanţă, oameni de decizie din cadrul companiilor ce domină piaţa regională, importatori, exportatori, armatori, linii de transport maritim, expeditori de marfă, reprezentanţi ai companiilor de logistică şi operaţiuni portuare, companii de exploatare a terminalelor, firme specializate în echipamente portuare şi alţi furnizori de servicii.